Romania, deja pregătită pentru viitorul cadru financiar european

Din cele 2.000 de proiecte depuse de toate statele membre UE la CE, peste 200 aparțin României. Proiectele vizează construcția de infrastructură medie și mare (autostrăzi, magistrale de cale ferată), dezvoltarea locală, infrastructură IT, proiecte de mediu și energie.

Jean Claude Junker a inițiat un program șoc de finanțare de proiecte pentru statele membre care ar trebui să aducă bani prin efect de multiplicare de peste 315 miliarde de euro.

Citeşte şi: 2.000 de proiecte de dezvoltare în UE, în valoare de 1.300 miliarde de euro

România s-a înscris foarte bine în acest program, cu proiecte depuse în valoare de peste 62,5 miliarde de euro, din care 13,5 miliarde de euro numai pentru construcția de autostrăzi.

La fel de importantă este și cofinanțarea. Banii europeni nu ajung la autoritățile publice dacă acestea nu contribuie cu o sumă convenită de comun acord ca o garanție că proiectul se va derula. Sumele pentru astfel de cofinanțări cresc de anul viitor, în bugetul pe 2015. Spre exemplu, pe proiecte de infrastructură la Transporturi şi la CNADNR găsim cu aproape 100% mai mulţi bani în bugetul pe 2015 decât în bugetul pentru 2014: peste 9,5 miliarde de lei.

Cofinanțarea înseamnă că suntem pregătiţi de absorbţii mari de fonduri pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate în următorii ani.

Europarlamentarul PSD Claudia Ţapardel, membru în Comisia pentru transporturi şi turism din Parlamentul European, a declarat că va solicita Comisiei Europene să finanţeze proiectele de infrastructură vitală pentru România pentru a determina crearea unor conexiuni reale între Europa de Est şi cea de Vest. Proiectele la care a făcut referire europarlamentarul sunt Autostrada Iași – Borș, proiect în valoare totala 7,5 miliarde de euro, şi Autostrada Constanţa - Nădlac, proiect în valoare de 6,2 miliarde de euro, o axă foarte importantă pentru transportul intern şi internaţional rutier.

Chiar dacă proiectele nu sunt depuse pe exerciţiul financiar 2014-2020, având în vedere că atât de multe proiecte au fost depuse de autorităţile noastre centrale este sigur că atunci când vom intra în următorul cadru financiar – bugetar vom avea un avans considerabil graţie acestor proiecte.

Banii europeni sunt singura speranţă pe care România o poate avea pentru o dezvoltare rapidă. Cota de absorbţie a fondurilor europene este de aproape 50%, dar, din păcate, încă insuficientă pentru ambiţiile pe care România le are.

Citeşte şi: Juncker îşi prezintă proiectul mandatului său. Cum va distribui cele 300 miliarde de euro

Într-un mediu stabil, în care putem spune că ne aflăm din punct de vedere economic şi politic, proiectele care fac obiectul solicitărilor vor fi finanţate şi în sfârşit vom putea spune că avem autostrăzi în România ca afară. Infrastructura este un proiect de ţară care trece peste un anumit ciclu de guvernare sau o  anumită ideologie politică a unui partid sau a altuia. Infrastructura trebuie să se dezvolte constant, în ritm alert indiferent de cine se află la guvernare, dar o perioadă lungă de continuitate şi consecvenţă nu are cum să strice.

Să sperăm că cele peste 200 de proiecte depuse nu vor fi distruse de cei care vor prelua guvernarea la următoarele alegeri, din considerente politice. Ar fi păcat pentru milioanele de români care aşteaptă o ţară ca afară.