ANALIZĂ. Românii aşteaptă ieftiniri, în urma scăderii TVA. Dar şi impozitare mai mare a celor bogaţi*

Opinia dominantă este una a îmbunătăţirii economiei, in ciuda oscilatiilor din media. Singurii care au atitudini mai sceptice sunt votanţii de dreapta şi tinerii fără studii superioare.

Ce înseamnă acest lucru din perspectiva modului în care sunt privite Stânga şi Dreapta în România?

Ce fel de aşteptări au românii de la scăderea TVA şi cine sunt cei care cred că vor scădea şi preţurile?

Ce fel de taxare îşi doresc românii?

Câţi din ei ar fi dispuşi să susţină o diferenţiere a impozitelor între diferitele categorii de venituri?

În ce măsură sunt românii dispuşi la a susţine Statul împotriva evazioniștilor şi cum arată cei care nu vor, sub nici o formă, să plătească vreun fel de taxe?

Am analizat, în raportul de care va vorbesc, cifrele sondajului realizat în aprilie, despre taxare, anti-evaziune şi dreptate socială, iar concluziile formulate sunt asumate de echipa Infopolitic.

Cifrele, pe scurt:

• 87% dintre romani cred ca vor scadea preturile dupa reducerea TVA la alimente; 40% cred ca ar putea creste alte taxe; votantii de stanga, dar si tinerii si nehotaratii – printre cei care apreciaza cel mai mult reducerea TVA la alimente
• 52% au asteptari pozitive de la reducerea TVA la alimente, 31% au asteptari mixte si doar 17% au asteptari negative
• 84% sunt de acord cu scaderea generala a TVA de la 1 ianuarie
• Doar 17% cred ca scaderea TVA este o masura de dreapta ce n-ar fi trebuit adoptata de un guvern de stanga
• Aproape 60% dintre romani cred ca scaderea TVA trebuie insotita si de o crestere a taxarii pentru cei cu averi foarte mari
• 73% au o parere buna si foarte buna despre controalele ANAF
• 61% dintre romani au pareri pozitive despre DNA, mai mult decat in toate institutiile politice (presedintie, guvern, parlament)
• Cei mai duri adversari ai ANAF se gasesc printre telespectatorii Realitatii TV, B1TV si Digi24
• 87% dintre romani cred ca averile mari trebuie taxate suplimentar, asta in conditiile in care nu exista nici un proiect privind renuntarea la cota unica; 82% considera ca sunt necesare taxe mai mari pe consumul de lux
• Anarhismul fiscal nu este sustinut – doar putin sub 5% considera ca lucrurile ar merge mai bine in Romania daca lumea nu si-ar plati taxele
• Majoritatea romanilor cred ca Statul nu are bani suficienti pentru ca oamenii nu isi platesc taxele (80%)

Retin insa cateva observatii, care merita a fi mentionate:

1. Majoritatea romanilor cred că vor scădea prețurile **, dar şi că scăderea TVA la alimente va duce la creşterea consumului (deci, implicit, la creşterea puterii de cumpărare) şi la sprijin pentru firmele româneşti. Scăderea TVA (la alimente dar și pe caz general) este puternic apreciată de publicul de stânga, dar și de nehotărâți sau votanții mai tineri de dreapta.
2. În același timp, românii continuă să se teamă de noi taxe, ceea ce arată că momentul 2010 (când, peste noapte, a crescut TVA cu 5 puncte, alături de multe alte taxe) continuă să producă efecte. La această temere contribuie şi campania derulată împotriva actualului Guvern, care este perceput de populaţie ca fiind un autor al introducerii de noi taxe (în condiţiile în care, în realitate, în ultimii ani, conform şi rapoartelor internaţionale, nivelul de taxare a scăzut în România ). Aşadar, chiar şi când primeşte o veste bună, românul mediu este sceptic – are aşteptări pozitive legate de efecte, dar se teme ca nu cumva vestea bună să ascundă şi veşti proaste ulterioare.
3. Pentru echilibrarea situației fiscale, românii simt nevoia unor măsuri mai dure față de cei care încalcă legea, dar şi faţă de cei cu venituri mari şi foarte mari (existând o deschidere inclusiv faţă de o viitoare impozitare diferenţiată – cel puţin la nivel principial). Aplicarea legii pentru toţi la fel, o atitudine mai dură faţă de cei cu averi mari, precum şi conştiinţa direcţionării banilor generaţi din taxe nu spre corupţie, ci spre dezvoltarea serviciilor publice – acestea par să fie deziderate normale, care arată o societate echilibrată şi modernă.
4. Este posibil ca aceste opinii dominante să fie şi rezultatul intensificării luptei împotriva corupţiei (DNA – sustinuta de tot mai multi romani) şi împotriva evaziunii fiscale (activitatea ANAF este foarte apreciata). Altfel spus, românii sunt adepţii unui sistem de taxare considerat echitabil în măsura în care văd că statul devine eficient, transparent şi corect în gestionarea banului public.
5. Mass-media conteaza! De exemplu, cu cât scade consumul de TV dar crește consumul de internet, cu atât acțiunile ANAF sunt mai apreciate! Cei care navighează doar pe internet și nu urmăresc zilnic televiziunea, susțin total ANAF în proporție de 43%, cu doar 22% împotrivă. Contează și posturile TV urmărite. Cei care urmăresc Antena3 sau RTV sunt mai puțin anti-ANAF (22%) decât cei care urmăresc Realitatea, B1 sau Digi24 (30-40%). Această relație se păstrează indiferent de direcția votului. Astfel, votanții stângii care se uită la Realitatea (de exemplu) sunt mai puțin de acord cu acțiunile ANAF decât votanții de stânga care se uită la RTV sau Antena3. La fel nehotărâții, la fel votanții de dreapta. Așadar, din perspectiva televiziunilor, cele care stimulează cel mai mult mesaj anti-ANAF (conform percepției publicului) sunt: Realitatea, Digi24 și B1TV.
6. Partea bună pe care o constatăm din acest sondaj este aceea că românii nu simt o predispoziţie în a susţine atitudini anarhiste, anti-statale. Românii înţeleg rolul taxelor, înţeleg utilitatea respectării obligaţiilor fiscale, dar în acelaşi timp simt nevoia unei mai mari afirmări a autorităţii statului împotriva celor care par să aibă parte de privilegii sau excepţii. Discursul libertarian anti-taxe și cel liberal anti impozitare progresivă în forma sa cea mai agresivă este însușit de un procent de maxim 5%, dar cu nuanțări acesta poate ajunge la 20% din populație, în general oameni sub 60 de ani din orașe, care fie votează cu dreapta, fie nu votează.
7. În spaţiul public există, destul de larg răspândită, percepţia că Stânga înseamnă creşteri de taxe şi impozit progresiv, iar Dreapta înseamnă tăieri de taxe şi cota unică. Afirmaţia este superficială, simplificatoare, mainpulatoare chiar, deoarece a taxa şi a impozita (atribut suveran al statului) nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument. Ceea ce diferenţiază în mod semnificativ Stânga şi Dreapta nu este modul de taxare, ci CUM anume sunt cheltuiţi banii colectaţi din taxe şi impozite. Niciun stat nu impune taxe şi impozite doar pentru a lua bani de la populaţie, ci pentru a-i utiliza în anumite scopuri. Spre exemplu, Stânga poate direcţiona aceşti bani spre cei dezavantajaţi (pentru a crea şanse egale, nu pentru a încuraja nemunca) şi spre dezvoltarea serviciilor publice, în vreme ce dreapta îi poate folosi pentru a acoperi eventuale găuri bugetare rezultate în urma oferirii unor beneficii mediului de afaceri.
8. Datele sociologice prezentate mai sus arată că, din punct de vedere al fiscalităţii, clivajul Stânga – Dreapta, chiar şi în maniera sa simplificatoare, nu funcţionează deoarece nu există un echilibru, nici măcar relativ, între cei doi versanţi. Marea majoritate a românilor susţine măsuri fiscale asociate cu Stânga, după cum constatăm şi în cercetare.
9. Majoritatea românilor și-ar dori un impozit progresiv și impozitarea averilor și luxului (chiar și cei cu mijloace financiare peste medie, studii superioare, bucureșteni, chiar dacă într-o mai mică măsură), mai ales cei mai în vârstă care au ca mijloc de informare doar televiziunea. Taxarea diferențiată are suport foarte larg: 87% marile averi, 85% impozit progresiv, 82% taxarea luxului. Acest nivel poate fi rezultatul unor stereotipuri consolidate în timp (spre exemplu, că cei care au reușit să se îmbogățească în acești 25 de ani au făcut-o pe căi ilicite), dar ele reflectă şi o dorinţa a unei largi categorii de public de a simţi un tratament echitabil, în funcţie de venituri.
10. Legitimitatea unei formule diferenţiate de taxare nu are nici ea neapărat un fundament ideologic. Perspectiva liberală clasică pledează tocmai pentru taxare diferenţiată, rezonând că cei mai avuţi indivizi ai societăţii au mai mult de câştigat din menţinerea ordinii sociale şi mult mai mult de pierdut decât restul populaţiei din distrugerea ei. Discutia din Romania este insa blocata, si ma tem ca va mai fi blocata inca mult timp…
    
11. Taxarea diferenţiată sau taxarea suplimentară a marilor averi se justifică în termenii menţinerii unui echilibru relativ în societate (sărăcia nu este calculată absolut, ci la nivelul societăţii de referinţă).Taxarea progresivă poate fi necesară, la fel ca şi taxarea marilor averi, tocmai datorită faptului că supoziţiile cu privire la rolul major al marilor proprietăţi în dezvoltarea economiei s-au dovedit false, pe parcursul crizei: creşterea marilor averi nu are efecte directe asupra consumului, creşterii economice sau locurilor de muncă, mărirea acestui capital favorizând însă puternic tranzacţiile speculative
12. Legitimitatea implicită a strategiilor guvernamentale nu este data neapărat de nivelul taxării, ci de un alt fenomen – credibilitatea Statului, a instituţiilor publice, a regulilor fundamentale ale comportamentului cetăţenilor în spaţiul public. În condiţiile unei neîncrederi aproape funciare cu privire la capacitatea statului de a aduna veniturile proprii şi de a le cheltui eficient, intensificarea acţiunilor ANAF atacă o problemă non-ideologică, dar care stă la baza funcţionării oricărui sistem: fie că vorbim de stat minimal sau de statul bunăstării, instituţiile publice trebuie să îşi realizeze eficient sarcinile. De aici si pana la o foarte necesara discutie despre intarirea Statului roman, mai este doar un foarte mic (dar absolut necesar) pas!

Dan Sultanescu este analist politic, www.infopolitic.ro

* Analiza de fata surprinde opiniile romanilor fata de mai multe ipoteze fiscale. Tema impozitarii diferentiate este una tatonata de politicieni de mai multi ani, sustinuta de romani in sondaje, dar neasumata de nici un Guvern dupa 2005. Dimpotriva, proiectele guvernamentale contin planul mentinerii cotei unice si chiar a scaderii acesteia, incepand cu 2018.

** Percepția scăderii prețurilor este preluată și de o parte din analiștii economici din România, care anunță inevitabilitatea acestui lucru, dar și efectele pozitive ale acestei situații - http://www.zf.ro/opinii/nu-va-fie-frica-preturile-pica-14238305