Românii - patrioţi, naţionalişti, pro-americani, anti-autonomia maghiarilor (sondaj CSCI)

Rugaţi să dea răspunsuri pe teme legate de patriotism, cei chestionaţi au declarat că românii erau mai patrioţi pe vremea comunismului. 60-70% din respondenți consideră că românii erau mai patrioți pe vremea comunismului, mai ales cei trecuți de 45 de ani, cei care locuiesc în sate și etnicii români.

Trei sferturi din români asociază protecția mediului cu noțiunea de patriotism, mai ales bărbații și pensionarii, indiferent de preferința politică. Tinerii, ceva mai puțin.

Sancționarea manifestărilor ne-patriote, care jignesc țara pare să fie o măsură aprobată în proporție de peste 70%, mai ales de către persoanele mai în vârstă și mai puțin educate și locuitorii din mediul rural, mai mult de votanții stângii. Este ceva mai puțin acceptabil pentru cei cu studii superioare și printre tineri în general.

Orientarea pro-occidentală a țării noastre se reflectă și în opiniile cetățenilor săi: românii au încredere mare în UE (69%) și SUA (62%) și foarte mică în Rusia (10%). Totuși, destul de puțini au încredere foarte multă chiar și în reprezentanții Occidentului.

Încredere mai multă în Occident au votanții partidelor mainstream (PSD si PNL) și cei trecuți de 45 de ani. Nehotărâții au mai puțină încredere în SUA și UE, dar tot mult peste Ungaria & Rusia.

Intelectualii par să aibă mai puțină încredere în Occident decât cei cu mai puține studii (muncitori fără studii superioare) sau cei mai vârstnici, fiind undeva pe la 50%.

Respondenții au fost rugați să aprecieze cât de apropiate sunt relația dintre România și 13 alte state. Corelațiile dintre răspunsuri au fost reinterpretate în harta de mai jos prin metoda MDS. Cu cât două țări sunt mai apropiate pe hartă, cu atât relația lor cu România este mai asemănătoare.

Se constată că, în mintea românilor, diviziunea e mai puțin geografică și mai mult geopolitică. Adică Ungaria și Rusia sunt văzute împreună, separat de celelalte țări. Cele două țări (Ungaria si Rusia) corelează, în sensul că aceia care spun că Ungaria are o relația apropiată cu România tind să considere că şi Rusia are același tip de relație, și cei care spun că Ungaria are o relație proastă cu Romnânia consideră că și cu Rusia relația este proastă.

Distanța mare între cele două și restul arată că acei oameni care spun că relația cu Franța, Germania, Spania și chiar Turcia sau China este bună vor spune că relația cu Rusia și Ungaria este proastă și viceversa.

Turcia și China sunt considerate a avea o relație relativ similară cu România precum unele țări din Europa (Anglia, Italia, Spania). Centrul UE este cel mai apropiat de Franța și Germania, precum și de Moldova.

Românii sunt în puternic dezacord cu proiectul autonomiei maghiarilor (72%). În privința statuilor unor maghiari care au luptat împotriva țării, jumătate consideră că ar trebui mutate și jumătate că ar trebui lăsate în pace. Studiul clasifică ca anti-maghiari 30% din populația țării - aceia care nu au încredere în UDMR, sunt total împotriva autonomiei și nu doresc ca acele statui să existe.

Sentimente anti-maghiare mai puternice (peste 35%) se regăsesc printre pensionari și intelectuali, mai mult printre bărbați și în rândul ardelenilor non-maghiari (40%). Muncitorii și tinerii fără studii superioare de enie română sunt mai puțin interesați de acest aspect (25-30% antimaghiari).

Circa 40% dintre români consideră că un conflict militar cu Rusia este iminent, 25% consideră că acesta este posibil și alți 25% nu cred că se va întâmpla. Nehotărâții sunt mai puțin convinși că doar americanii pot apăra țara de eventuala agresiune a Rusiei, comparativ cu majoritatea populatiei. Aproape trei sferturi dintre romani se bazeaza pe sprijinul SUA. Bărbații sunt mai convinși decat femeile că va exista un conflict.

Cei mai multi români (realiştii) consideră că unirea României cu Moldova va putea avea loc doar după intrarea Moldovei în Uniunea Europeană (45%), în timp ce 30% (idealiştii) consideră că cele două evenimente sunt independente, iar un sfert nu știu ce să răspundă.

Se constată diferențe mari în funcții de preferințe politice. Votanții stângii sunt mai degrabă realiști, la fel ca nehotărâții. Printre votanții dreptei, atitudinea unirii iminente este mai larg răspândită (sunt chiar mai mulți decât cei rezervați).

În Moldova, Muntenia și Oltenia oamenii sunt mai sceptici decât în Transilvania. Întrebați ce partid a făcut mai multe pentru unirea cu Moldova, mulți (30%) nu pot răspunde. Dintre ceilalți, există o egalitate între PSD și PNL (câte 22-23% fiecare).