ŞARPELE din adâncuri. Cine este MONSTRUL apelor descris în Biblie
Biblia descrie mai multe fiinţe fabuloase, iar Leviathanul, un formidabil monstru al mărilor, este una dintre ele. Un termen care a inceput sa insemne orice lucru formidabil, imens sau faptura monstruoasa. Cuvantul este de asemenea asociat cu Satana si identificat precum unul din demonii sai, pus in seama conducerii intregii regiuni maritime.
Dupa unele surse creatura este acreditata – din altele este considerat un fals, uneori, ca fiind sarpele care a corupt-o pe Eva in Gradina din Rai.
Cuvantul ‘leviathan‘ in ebraica inseamna ‘cel care il aduna pe el insusi‘ sau ‘cel care este scos afara‘. Exista multa confuzie despre traducerea cuvantului in contextul lui biblic, oricum, se pare ca se refera la un animal imens, cu siguranta legat de apa. Unii traducatori cred ca acest cuvantul poate face referire la un crocodil, altii la o balena, sau chiar si un vas mare. Leviathan al poetului englez William Blake( 1757-1827) a fost prezentat ca sarpe de mare.
“The arrow cannot make him flee; for him slingstones are turned to stubble.
Upon earth there is not his like….he is king over all the sons of pride.”
Job 41: 28, 33-34.
Descrierea precedenta a lui Leviathan reprezentand fortele rele apare in una din cele cinci pasajele biblice unde se face referire la acest monstru. Expresia autorilor ebraici ai Bibliei a fost probabil numai una generala, insemnand oricare pamant mare sau monstrul marin.
Conform cu legenda, Leviathan a fost o creatura care sufla foc, de asemenea dimensiunea imensa, acele puncte de fierbere pe mare cand innota acesta la suprafata. Cu cruzime si fara frica, guverneaza peste toate fapturile marii. Se spune ca la inceput au exista doua creaturi ca Leviathan, dar cand cele doua au hotarat sa-si uneasca puterile pentru a distruge pamanul, Dumnezeu a ucis unul de ele. Vesminte de piele modelate de Dumnezeu pentru Adam si Eva, au fost facute din pielea ucisa de Leviathan. Leviathan este unul din cele trei fapturi care vor apare la sfarsitul lumii.
Numele de Leviathan este menţionat în trei dintre cărţile Vechiului Testament: Psalmii, Isaia şi Iov. Demonologii consideră că Leviathan este unul dintre cei şapte prinţi ai iadului, care deţine funcţia de păzitor al intrării în acest lăcaş al întunericului. De aceea, el mai este desemnat şi sub numele de „Gura Iadului“.
Descrierile biblice insistă mai mult asupra puterii şi caracteristicilor sale impresionante, decât asupra unei descrieri propriu-zise. Totuşi, se poate deduce că Leviathanul este o combinaţie de crocodil, şarpe şi dragon, de o mărime neobişnuită.
Termenul a fost preluat în literatură, devenind tot mai cunoscut. De pildă, filosoful britanic Thomas Hobbes foloseşte acest termen pentru a desemna statul, tot mai prezent în viaţa individului. Leviathanul este amntit, ca monstru al apelor, şi în celebrul poem Corabia Beată de Arthur Rimbaud sau în romanul Moby Dick al lui Herman Melville.
În Cartea lui Iov din Biblie, Leviathanul se bucură de o atenţie specială, descrierii sale fiindu-i consacrat un întreg capitol – Capitolul 41. Mai jos, îl reproducem integral:
1.Poţi tu să prinzi leviatanul cu undiţa, ori să-i legi limba cu o sfoară?
2.Vei putea tu să-i vâri în nas o trestie sau să-i găureşti falca cu cârligul?
3.Îţi va face el multe rugăminţi şi îţi va spune el lucruri drăgălaşe?
4.Ori va face cu tine legământ şi-l vei lua la tine rob pe toată viaţa?
5.Te vei juca tu cu el, cum te joci cu o pasăre, sau îl vei lega tu ca să-ţi înveseleşti fetele?
6.Pescarii întovărăşiţi vor putea să-l scoată de vânzare şi negustorii să-l vândă cu bucata?
7.Vei putea tu să-i găureşti pielea cu săgeţi şi capul cu cârligul pescăresc?
8.Ridică-ţi numai mâna împotriva lui şi vei pomeni de o asemenea luptă şi nu o vei mai începe niciodată!
9.Iată, este o deşertăciune să mai nădăjduieşti în izbândă; numai înfăţişarea lui şi te dă la pământ.
10.Cine este atât de nechibzuit încât să-l întărâte? Cine va îndrăzni să dea piept cu Mine?
11.Cine M-a îndatorat cu ceva, ca să fiu acum dator să-i dau înapoi? Tot ce se află sub ceruri este al Meu.
12.Cât despre leviatan, voi vorbi despre mădularele lui şi despre tăria lui şi despre frumoasa lui întocmire.
13.Cine a ridicat pulpana din faţă a veşmântului lui şi cine poate pătrunde în căptuşeala armurei lui?
14.Cine a deschis vreodată porţile gurii lui? Zimţii lui sunt îngrozitori!
15.Spinarea lui este ca un şirag de scuturi, pe care le-ai fi întărit şi pecetluit puternic.
16.Ele sunt strânse unul într-altul atât de tare, că nici vântul nu pătrunde printre ele.
17.Fiecare e lipit de cel de lângă el şi se ţin aşa şi nu se mai despart.
18.Din strănutul lui scapără lumină şi ochii lui sunt roşii ca pleoapele zorilor.
19.Din gura lui ies parcă nişte torţe aprinse şi izbucnesc valuri de scântei.
20.Din nările lui iese fum, ca dintr-o căldare pusă la foc şi care fierbe.
21.Răsuflarea lui este de cărbuni aprinşi şi din gura lui ţâşnesc flăcări.
22.Puterea lui e adunată în grumazul lui şi înaintea lui ţâşneşte groaza.
23.Carnea lui e îndesată; oricât ai apăsa în ea nu se lasă.
24.Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra râşniţei, cea de dedesubt.
25.De măreţia lui se tem şi valurile; valurile mării se dau înapoi din faţa lui.
26.Să-l atingi cu sabia nu foloseşti nimic; nici cu lancea, nici cu săgeata, nici cu toporul.
27.Fierul pentru pielea lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred.
28.Săgeata nu-l pune pe fugă şi pietrele din praştie cad pe el ca nişte pleavă.
29.O săgeată pentru el este un pai în vânt şi îşi bate joc de vâjâitul unei lănci ce zboară.
30.Sub pântecele lui sunt nişte solzi ascuţiţi; când dă prin noroi, pare că dă cu grapa.
31.Când se afundă, apa fierbe ca într-o căldare; el preface marea într-un cazan de fiert mirodenii.
32.El lasă în urmă o dâră luminoasă şi adâncul pare un cap cu plete albe.
33.Pe pământ el nu-şi află perechea şi e făcut să nu cunoască frica.
34.El se uită de sus la toţi câţi sunt puternici şi este împărat peste toate fiarele sălbatice".
Citeşte şi: MONSTRU MARIN. S-a descoperit cea mai înfricoşătoare CREATURĂ din adâncuri
Ştirile orei
- Ai luat agheasmă ?
- Eee, am luat p~~a.
- Şi eu, ca proasta, am luat agheasmă !
******
Măicuţele mergeau pe bicicletă prin curtea mănăstirii. Maica stareţă:
- Nu mai faceţi atâta gălăgie, fetelor, că vă pun şaua la loc !
******
Un fost elev, la reuniunea de 10 ani, se adresează profesorilor săi din liceu:
- Stimaţii mei profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de idiot eram, de mă tot lăsaţi corigent ?
- Vaaai, se poate, părinte ?
******
Merge o femeie la un popă:
- Părinte, spovedeşte-mă. I-am făcut l~~a lui bărbatu-mi-o.
- Femeie, spune de trei ori Tatăl Nostru şi apoi mergi la râu să te speli pe mâini !
Pleacă femeia să se spele după ce a spus Tatăl Nostru, apoi ajunge acasă.
Soţul: Unde ai fost Mărie ?
- La râu, să mă spăl.
- Si cụ cine te-ai întâlnit acolo ?
- Cụ preoteasa, făcea gargară.
******
De ce merge Iisus pe apă ?
- Orice rąhąt pluteşte.
******
Care este numele real al lui Iisus ?
- Conchita Wurst.
******
Un pedofil, după moarte, rătăcind pe la poarta Raiului, îl întreabă pe Sfântul Petru: “Îl caut pe pruncul Iisus. Este aici ?”
******
De ce Iisus nu s-a născut în Epoca de Piatră ?
- Pentru că nu existau cuie.
******
Care este diferenţa dintre Iisus şi o icoană a lui Iisus ?
- Pentru icoană ai nevoie de un singur cui.
******
Care este deosebirea dintre o femeie şi o biserică ?
- În biserică mai întâi intri şi tocmai apoi te rogi.
******
De ce moare Iisus în fiecare an ?
- De supărare, pentru că vede că ortonauţii sunt din ce în ce mai idioţi.
******
Se poate ruga un ortonaut în patru labe ?
- Evident că da: una de dimineaţă, două la prânz şi una seara.