SFATURILE UNUI MEDIC: Cum să ne ferim de CANCER

Andreea Mihai | 21 mai, 2014

Nutriţionistul Mihaela Bilic ne prezintă o serie de factori alimentari de care ar trebui să te fereşti, pentru a te menţine sănătoasă şi pentru a evita apariţia celulelor cancerigene

Grăsimile

Studiile pe animale au arătat o evoluţie mai rapidă a cancerului în cazul unui aport crescut de grăsime în dietă, observaţie nedemonstrată, însă, pentru oameni. În prezent, încă este controversată teoria conform căreia consumul crescut de grăsimi saturate din carnea roşie şi produsele lactate concentrate are o legatură directă cu incidenţa cancerului de sân, însă legatura cu cancerul de colon, uter, prostată şi piele nu mai are nevoie de dovezi suplimentare.

Elemente care definesc consumul indecvat de grăsimi

Cantitatea – unul dintre mecanismele declanşatoare ale cancerului este obezitatea rezultată în urma excesului de alimente hipercalorice, iar grăsimea are cea mai mare densitate energetică (multe calorii într-un volum mic).

Tratamentul termic – un efect nociv direct al grăsimii este obţinut prin expunerea acesteia la temperaturi înalte în timpul procesului de gătire. Compuşii toxici din grăsimea oxidată intră în organism şi pot funcţiona ca agenţi declanşatori ai proceselor neoplazice.

Provenienşţa – tipul de lipide din alimentaţie este foarte important pentru sănatate, grăsimile animale saturate şi excesul de acizi graşi omega-6 (ulei de floarea-soarelui) având rol favorizant pentru apariţia cancerului, în timp ce acizii graşi polinesaturaţi omega-3 (peşte gras) sunt protectori cardiovasculari, scad riscul de cancer şi de obezitate.

Acrilamida

Alimentele bogate în amidon (cartofi, chipsuri, produse de panificaţie) dezvoltă, prin prăjire sau coacere la temperaturi înalte, acrilamida, o substanţă cu risc cancerigen si cu efect toxic asupra sistemului nervos. Deşi cauzalitatea directă nu a fost demonstrată, se recomandă evitarea produselor făinoase rumenite excesiv (pâine arsă) şi a cartofilor prăjiţi.

Carnea afumată, prăjită sau bine rumenită

Aceste metode de preparare a cărnii presupun fie prezenţa hidrocarburilor aromatice cu risc cancerigen, fie a nitriţilor – substanţe care se transformă în stomac în nitrosamine cancerigene.

Rumenirea cărnii la temperaturi ridicate, fie că e vorba de prăjire în ulei sau de grătarul cu carbuni, duce la formarea unor compuşi cancerigeni care, odată ajunşi în organism, fie pot iniţia procese neoplazice, fie pot fi neutralizaţi de ficat.

Consumul crescut de carne roşie sau mezeluri a fost deseori asociat cu cancerul de colon, însă, nimeni nu poate să afirme că există o cauzalitate directă, asa că recomandarile sunt făcute pentru evitarea exceselor şi nu trebuie să incrimineze pe nedrept o întreagă clasă de alimente.

Alcoolul şi fumatul

Excesul de alcool merge mână în mână cu riscul crescut de cancer al gurii, laringelui, esofagului şi ficatului, iar combinaţia alcool-tutun e favorizantă pentru neoplasmele de cap şi gât.

Pe lângă efectul toxic direct, alcoolul scade capacitatea de apărare a organismului, epuizând rezervele de betacaroten, acid folic, seleniu, tiamină şi alte vitamine din grupul B, care au efect antioxidant şi de inhibare a proliferării celulelor canceroase.

Similar alcoolului, nicotina epuizează depozitul de acid folic şi alte vitamine B şi degradează, cu viteză crescută, vitamina C anti-oxidantă. Fumătorii au, în general, o carenţă cronică de vitamina C, cu niveluri scăzute cu 30-40% faţă de normal.

Aportul caloric

Riscul de cancer creşte direct proporţional cu indicele de masă corporală şi, implicit, cu alimentaţia hipercalorică, printr-un mecanism încă neelucidat. Obezitatea propriu-zisă este corelată cu multe forme de cancer (colon, sâni, rinichi, esofag, uter), cazurile de deces prin neoplasm fiind cu 50% mai frecvente la persoanele cu BMI peste 40 (obezitate morbidă).

În mod similar, limitarea aportului caloric inhibă procesele neoplazice şi scade viteza de progresie a cancerului. Acest fenoment poartă numele de efect caloric şi a fost demonstrat la animale, declanşarea procesului neoplazic după expunerea la un agent cancerigen având loc doar în condiţii optime de hrănire. Efectul caloric pare a fi o măsura dietetică eficientă, mai ales pentru prevenirea cancerului, deoarece, odată instalată, boala va evolua indiferent de gradul de înfometare al persoanei respective.

Nutrienţi alimentari cu rol protector antitumoral

FIBRE – făină şi pâine integrală, tărâţe şi cereale, legume, leguminoase (fasole boabe, mazăre), fructe uscate (prune, caise), sparanghel, salată verde, porumb, broccoli, morcovi, spanac, mere

VITAMINA E – uleiuri de porumb, floarea-soarelui, arahide, soia, măsline, rapiţă

VITAMINA C – fructe (citrice, căpsun, kiwi, mango, pepene galben) şi legume proaspete (broccoli, spanac, conopidă, varză, ardei gras)

ACID FOLIC – legume cu frunze verzi, suc de portocale, broccoli, avocado, sparanghel

ZINC – carne, peşte

SELENIU – cereale care cresc pe sol bogat în selenium

FITONUTRIENŢI – toate legumele şi fructele, ceai, vin, cafea, ciocolată