Şi totuşi, există voci responsabile în discuţiile despre măsurile Guvernului

Încă de dinainte de a ajunge la putere, liderii USL au promis atât un nou mod de a face politică, cât şi o nouă viziune în ceea ce priveşte stimularea economiei româneşti. După anii guvernării PDL, în care măsurile de austeritate au făcut atâta rău, mediul privat de afaceri şi populaţia aveau nevoie de mai multe politici de stimulare pe care executivul condus de Ponta a încercat să le creeze. În ultimele zile, şi în paralel cu vizita la Bucureşti delegaţiei FMI, guvernul a anunţat mai multe măsuri gândite să continue politicile de sprijin implementate anterior, cu un impact bugetar minim.

În primul rând, guvernul vrea să îi ajute pe românii cu venituri de până la 1.600 de lei (nivelul aproximativ al salariului mediu pe economie) să-şi achite ratele restante la credite. Astfel, clienţii băncilor persoane fizice care au restanţe mai mici de 90 de zile vor face o înţelegere cu băncile urmând ca timp de doi ani să ramburseze doar jumătate din rate (maximum 500 de lei pe lună), apoi vor primi scutire de la plata impozitului pe venit timp de doi ani (maximum 200 de lei pe lună). Această măsură a fost gândită atât pentru a relansa creditarea cât şi pentru a-i ajuta pe românii pe care criza i-a lovit cel mai greu.

Despre această măsura s-a exprimat în primul rând guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care consideră că decizia este de natură să stimuleaze consumul prin uşurarea debitorilor şi să diminueze volumul de credite neperformante de pe piaţă. Cât despre ideea că prin această măsură, guvernul nu face altceva decât un transfer de creanţe din privat la stat, şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter atrage atenţia asupra faptului că schema guvernului nu reprezintă o iertare sau un transfer al datoriilor, ci doar o mână de ajutor întinsă debitorilor și băncilor.

În timp ce măsura legată de creditele cu probleme se adresează populaţiei, celelalte două măsuri sunt gândite să sprijine IMM-urile, fără de care o economie sănătoasă nu poate funcţiona. În primul rând, executivul a decis că statul va plăti jumatate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă. Această măsură nu va afecta încasările la buget, din moment ce ajutorul se referă la salariul net, pe care angajatul îl primeşte în mână, nu la salariul brut, din care angajatorul plăteşte contribuţiile la buget.

Dacă măsura de mai sus se referă la costurile salariale pe care un patron de IMM trebuie să le suporte, ultima decizie a guvernului este de natură să ofere un stimulent pentru patronii care doresc să investească în afacerile lor. Astfel, de la 1 iulie, executivul vrea să elimine impozitul pe profitul reinvestit, măsura urmând să fie discutată în luna aprilie cu FMI. Mai mulţi analişti economici au făcut o paralelă între România şi Estonia, unde implementarea unei măsuri similare a reprezentat la începutul anilor 2000 un impuls ce a dus la dezvoltarea economică a ţării baltice.

Combinate, cele trei măsuri economice luate de guvernul Ponta sunt de natură să impulsioneze câteva elemente ale economiei româneşti de care executivele anterioare s-au preocupat foarte puţin. Ele au fost gândite să aibă un rezultat maxim cu un cost bugetar minim şi, din acest punct de vedere, planul de soluţii guvernamentale va ajuta atât economia României cât şi bugetul de stat prin creşterea încasărilor.