Veşti bune pentru românii care au credite. Un nou minim istoric pentru dobânda-cheie

Ne apropiem vertiginos de sfârşitul furtunii de pe piaţa interbancară. Banca Centrală a anunţat marţi scăderea la 3,5% a pragului dobânzii de politică monetară. Decizia BNR reprezintă al şaselea pas consecutiv în marșarier al dobânzii-cheie şi marchează sfârşitul primei etape de relaxare fiscală, iniţiată de bancă pentru alinierea pieţei financiare la performanţele economice ale anului trecut. Reducerea dobânzii-cheie la un nou minim istoric a fost posibilă graţie stabilităţii macroeconomice şi inflaţiei imperceptibile din 2013, de doar 1,55%, cea mai mică după ’89. Procesul de dezinflaţie a fost stimulat de scăderea preţurilor la produsele agroalimentare, ca efect al recoltei bune şi al reducerii TVA în industria de morărit şi panificaţie.

Stategia BNR a produs reverberaţii pozitive vizavi de cursul de schimb valutar. Un euro a fost cotat marţi la 4,46 lei, cu aproape două procente mai puţin faţă de luna precedentă. Mugur Isărescu a explicat că moneda naţională se află pe un trend crescător în comparaţie cu celelalte valute din regiune şi ca urmare a excedentului de lichidităţi deţinut de Ministerul de Finanţe, bani încasaţi din fondurile structurale. Pe altă parte, România profită în urma reculului fluxului de capital străin de pe pieţele emergente din Turcia, Polonia, Cehia și Ungaria.

O altă consecinţă benefică a intervenţiei BNR o constituie oprirea derapajului dobânzilor din piaţa interbancară; rata medie a dobânzii pentru creditele în lei (ROBOR) explodase la 4,3%. Potrivit guvernatorului, nivelul RABOR se va stabiliza undeva sub procentul deţinut de dobânda-cheie, 3,5%. Mugur Isărescu a ţinut să le închidă gura cârcotaşilor care au zugrăvit o imagine deformată în privinţa creditelor în lei. Şeful Băncii Centrale a arătat că dobânda a crescut doar pentru două zile, iar posibilitate ca băncile să calculeze ghidate de vârful de 4% este extrem de redusă.

Indiscutabil, decizia BNR urmăreşte relansarea creditării în 2014 şi vine în completarea planului Executivului referitor la stimularea consumului. Ca o primă remarcă trebuie sublinat că tandemul Guvern - BNR vorbeşte aceeaşi limbă, o rara avis pentru România capitalistă postdecembristă, iar rezultatele încep să fie palpabile. A doua, ca o scurtă completare, Mugur Isărescu nu respinge proiectul Palatului Victoria, aşa cum au propovăduit mai mulţi “guru” ai presei dâmboviţene în ultimele 48 de ore. Şeful BNR susţine că băncile pot să opteze pentru uşurarea clienţilor care au dificultăţi. De asemenea, el a arătat că restructurarea creditelor este un prim pas important spre diferenţierea impozitării.

Programul gândit de Guvern în vederea creşterii consumului face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri economice care ţinteşte un singur obiectiv - sprijinirea economiei. Planul prevede reducerea impozitului pentru persoanele cu credite restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare. Măsura se aplică pentru o perioadă de doi ani şi vizează aproape un milion de români care au un venit de maxim 1.600 de lei şi nu au restanțe mai mari de 90 de zile. Ajutorul statului nu se limitează la aceste 24 de luni, când rata se poate înjumătăţi, ci şi după, când debitorii vor beneficia de o scutire de 200 lei pe lună la plata impozitului pe venit.