Şi totuşi, învăţământul câştigă la rectificare

În sine, orice rectificare bugetară reprezintă o dificultate deoarece implică realocarea resurselor în funcţie de încasările reale de la buget. Incapacitatea ANAF-ului condus de liberali de a colecta eficient taxe şi impozite a pus actualul executiv într-o situaţie dificilă din punct de vedere al prioritizării cheltuielilor publice, atât în ceea ce priveşte ultimele luni ale anului curent cât şi pentru exerciţiul bugetar 2014.

Până în prezent, se apreciază că majoritatea ministerelor vor fi afectate de tăieri bugetare semnificative, deşi există şi anumite instituţii ale statului care vor fi avantajate direct sau indirect de realocările efectuate de executiv. În acest sens, una din cele mai favorabile situaţii se întâlneşte în cazul sistemului de învăţământ.

Prin rectificarea bugetară, educaţia va primi mai mulţi bani deoarece Guvernul vrea să suplimenteze sumele defalcate din TVA către bugetele locale cu 270,6 milioane de lei. Însă, impactul real al acestei decizii este că majoritatea sumelor rezultate, nu mai puţin de 204 milioane de lei, vor fi îndreptate strict înspre plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice. Cu alte cuvinte, prin decizia executivului, şcolile vor primi mai mulţi bani pentru salarii prin intermediul autorităţilor locale în subordinea cărora funcţionează.

Decizia de a creşte defalcările pentru autorităţile locale este în sine o soluţie bugetară eficientă, deoarece modifică ponderea în care sumele rezultate din TVA vor fi încasate de bugetul central şi de bugetele locale, acestea din urmă având cel mai mult de câştigat. Modul în care executivul a identificat resursele bugetare pentru a le îndrepta spre plata salariilor din sistemul educaţional reprezintă una din soluţiile eficiente prevăzute la rectificarea bugetară.

Sistemul de învăţământ a fost întotdeauna extrem de sensibil la problemele salariale, profesorii fiind printre angajaţii din sectorul public cei mai afectaţi de deciziile executivului ce au impact în zona cheltuielilor de personal. Guvernul putea să le ceară cadrelor didactice să accepte o serie de sacrificii reprezentate de îngheţarea sau, mai rău, scăderea salariilor, dar a preferat să caute o soluţie alternativă din care dascălii vor avea de câştigat.

Prin noua rectificare bugetară, sistemul de învăţământ câştigă. Educaţia a reprezentat de-a lungul timpului una din cele mai defavorizate componente ale aparatului de stat. Aproape de fiecare dată când un guvern al României a avut nevoie de nişte bani în plus, fondurile destinate celor din Educaţie erau printre primele tăiate, fapt ce a generat în anii ‘90 mai multe acţiuni de protest. Faptul că actualul executiv a decis, în ciuda unei situaţii bugetare complicate, să nu se atingă de salariile profesorilor arată o schimbare de optică: învăţământul beneficiază în sfârşit de atenţia cuvenită din partea unui guvern.