Şi totuşi se întâmplă în România. Guvernul reduce CAS cu cinci procente

Reducerea Contribuţiilor pentru Asigurările Sociale este promisiunea permanent prezentă în campaniile electorale, în special ale partidelor autoproclamate „de dreapta”. După ani de zile în care presiunea fiscala pe sectorul privat a crescut exponenţial prin costuri foarte mari pe muncă a venit timpul, cine ar fi crezut, ca un Guvern de stânga să îşi asume reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale.

Premierul Victor Ponta a anunţat că reducerea CAS-ului este pregătită şi programată pentru data de 1 octombrie. Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le menţionăm legate de strategia fiscală pe care Guvernul PSD o implementează, inclusiv după ieşirea ciudată a liberalilor din USL:

În primul rând, România are acum posibilitatea de a lua măsuri pentru întărirea sectorului privat, pentru creşterea competitivităţii şi pentru încurajarea creării de locuri de muncă. Dacă nu acum atunci când? România a avut o creşterea economică de 3,5% pe anul trecut şi cea mai mare creştere economică din UE pe primul trimestru din 2014. Creşterea exponenţială a absorbţiei fondurilor europene este încă un argument, unul concludent chiar că România este capabilă economico-financiar de o dezvoltare pe repede înainte.

Reducerea taxelor şi impozitelor în special pe cele care cresc costurile muncii, acordarea de facilităţi fiscale pentru cei care angajează tineri absolvenți şi scutirea firmelor de impozitul de profitul reinvestit creează un pachet de măsuri compacte care cu certitudine vor baga mai mulţi bani în buzunarul românilor.

„Ce ne facem cu gaura de la bugetul de stat?” Spun unii farisei care nu au fost în stare niciodată să-şi respecte promisiunile electorale şi să scadă fiscalitatea. Răspunsul nu este deloc unul complicat. Nu ai nevoie să creşti sau să introduci alte taxe nici să creşti deficitul bugetar după scăderea CAS-ului. În esenţă nu trebuie să faci nimic pentru că oferi un mediu predictibil pentru investitori, pentru că aduci în sistem noi plătitori de taxe, pentru că încurajezi consumul, fapte care se traduc direct în venituri mai mari la bugetul de stat.

Şi totuşi se întâmplă în România, reducerea CAS-ului nu mai este o promisiune, este o certitudine. Deranjul cauzat de faptul că o eternă promisiune electorală se transformă acum în realitate este cel mai mare la liberali. Motivul pentru care Klaus Iohannis s-a grăbit să denunţe măsura reducerii CAS-ului ca fiind nesustenabilă depăşeşte înţelegerea multor analişti. Să recapitulăm. Măsura reducerii CAS a fost acceptată de toţi miniştri PNL, inclusiv Daniel Chiţoiu viceprim ministru şi vicepreşedinte al PNL. A fost cântată de fostul preşedinte al PNL Crin Antonescu ca fiind o măsură bună, liberală de reducere a fiscalităţii. A fost negociată de penelişti inclusiv cu FMI, a fost ulterior tema centrală a unei moţiuni de cenzură iniţiată tot de PNL împotriva guvernului PSD. (reamintim că iniţiatorii moţiunii cereau scăderea CAS-ului încă din luna mai a.c.)

Strategia lui Iohannis este dubioasă. Să te pui de-a curmezişul unei direcţii fireşti şi aşteptate de tot mediul de afaceri, ca liberal şi presupus susţinător al reducerii fiscalităţii, este o mişcare pe care doar liberalii o pot înţelege.

În ultimă instanţă, opţiunea PNL de a se plasa împotriva măsurile guvernamentale doar pentru că sunt în opoziţie, indiferent de cât de bune sau proaste sunt, îşi va produce efectele la alegerile prezidenţiale. Atunci, poate regretul liberalilor că au ales să meargă alături de cei din PDL care din politică fiscală au înţeles austeritate şi reducere drastică de venituri, impozitarea pensiilor sub 1000 de lei şi impozit forfetar, va fi completă şi lipsită de orice fel de dubiu. Bineînţeles, asta dacă atunci vor mai exista liberali în România.

"Consideram că reducerea CAS cu 5% trebuie aplicată din acest și că ne putem permite acest lucru. Putem în mod rezonabil, săptămâna viitoare să trimitem către Parlament reducerea CASS cu 5 puncte procentuale pentru ultimul trimestru, începând din octombrie. Avem capacitatea de a acoperi impactul negativ pe care îl presupune această reducere. Nu mărim deficitul bugetar, nu introducem noi taxe și impozite. Acordul cu FMI și Banca Mondială rămân funcționale", a declarat premierul Victor Ponta.