Sociologul Codrin Scutaru: Rezultatul lui Ponta în turul II ar putea fi 59%

Scutaru a declarat pentru Agerpres că scorul de 42% pe care Victor Ponta l-ar înregistra în primul tur al scrutinului este apropiat de media scorului alianţei care îl susţine în alegeri, însă liderul social-democrat 'are potenţialul de a adăuga scorului alianţei politice un segment personal de electorat care-l creditează pentru reuşitele sale ca prim-ministru'.

'Scenariul cât se poate de realist şi cu picioarele-n apă rece pentru Victor Ponta este un scor de 42% în primul tur. Călin Popescu Tăriceanu, Kelemen Hunor şi Dan Diaconescu, având de ales între susţinerea pentru Victor Ponta şi cea pentru Iohannis, ar merge către prima variantă. Atât Ponta, cât şi Tăriceanu doresc refacerea USL. Astfel, rezultatul lui Victor Ponta în turul al doilea ar fi 42+9+4+4=59%', spune Codrin Scutaru.

Acesta explică faptul că Victor Ponta şi-a solidificat poziţia în preferinţele electoratului, încă de la începutul campaniei electorale propriu-zise, prin 'programul prezidenţial al unui preşedinte unificator, al refacerii USL şi axarea pe măsuri destinate creşterii economice şi solidarităţii sociale pe plan intern şi drumului euro-atlantic pe plan extern'.

În analiza sa, Codrin Scutaru ia în calcul estimările pentru alegerile europarlamentare din mai, care cotau PNL cu 15% şi PDL cu 12,23%, şi afirmă că liberalul Klaus Iohannis, candidatul ACL, 'revine uşor la scorul însumat al partidelor care-l susţin, adică 26-27%, după ce înregistrase o uşoară creştere imediat după ce devenise preşedinte PNL şi candidat comun'.

Citeşte şi: VICTOR PONTA CANDIDAT. Sondaj INSCOP. Victor Ponta cu un picior in Cotroceni

Referitor la candidatura preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, sociologul afirmă că acesta are o medie de 9%, fiind peste scorul partidului său PLR (5-7%).

'Avantajul său este că reprezintă ca brand liberalii din România şi perioada de creştere economică în care a fost prim-ministru', subliniază Codrin Scutaru.

Sociologul precizează, totodată, că preşedinta PMP, Elena Udrea, se menţine în sondajele pentru alegerile prezidenţiale la un scor de 6%, similar cu scorul obţinut de PMP la alegerile europarlamentare.

'Pe partea electoratului care se consideră de dreapta, prezenţa candidaţilor Teodor Meleşcanu şi Monica Macovei creează o provocare în plus pentru că aceştia vor lua în principal din voturile lui Klaus Iohannis şi poate şi din nehotărâţii de acum care ar merge către PMP. Kelemen Hunor (UDMR) şi Dan Diaconescu (PPDD) ar fi votaţi fiecare de circa 4% din electorat, însumând împreună un segment relativ stabil de 8%', mai arată Codrin Scutaru.

De asemenea, acesta afirmă că, în perioadele de pre-campanie şi campanie electorală, este necesară analizarea intenţiei de vot pentru principalii candidaţi sau partide, însă un sondaj politic bun trebuie să întrunească anumite caracteristici - eşantionul să fie bine alcătuit pentru a fi reprezentantiv, procentul din eşantion al celor care spun că votează să fie cât mai mare, de circa 60-70%, marja de eroare să fie de maxim 3% şi să fie făcut de sociologi cu experienţă în studii cantitative la nivel naţional.

'Un sondaj în care doar jumătate din eşantion răspunde la intenţia de vot nu este unul precis din punct de vedere electoral. E ca şi cum ai vrea să vezi fotografia mare a realităţii electorale prin intermediul unei mostre neclare. Un onorabil coleg sociolog spunea că atunci când ai fotografie de doi megapixeli, simplă, de exemplu a cerului senin, e suficient un singur pixel încât să intuieşti toată fotografia. Când însă avem de-a face cu o fotografie mai complicată, ai nevoie de o mostră mai mare de pixeli... adică de un eşantion cu un procent mai mare de votanţi probabili, de o marjă de eroare mică ş.a.m.d.', afirmă acesta.

Astfel, Codrin Scutaru explică faptul că eşantionul reprezentativ ar trebui să fie un grup care să conţină toate tipologiile populaţiei României (tineri, vârstnici, populaţie activă, bărbaţi, femei, în aceeaşi proporţie din populaţie), 'adică să fie o parte dintr-o fotografie mai mare care să reprezinte cât mai exact fotografia în miniatură'.

'Un eşantion reprezentativ mediu utilizat în sondajele de opinie are circa 1.100-1.200 de subiecţi intervievaţi', precizează acesta.

De asemenea, Codrin Scutaru arată faptul că răspunsurile din rezultatele cu intenţia de vot nu privesc toată populaţia, ci doar pe aceia care afirmă că se vor prezenta la vot.

'Astfel, sondajele de opinie prezintă intenţia de vot a circa 60-70% din eşantion pe un eşantion reuşit din perspectiva unui sondaj electoral sau a circa 45-50% la un eşantion mai puţin utilizabil din acest punct de vedere. Un sondaj electoral este cu atât mai exact cu cât procentul celor care zic că se vor prezenta la vot este mai mare pentru că, în final, cei care votează contează din punct de vedere sociologic. Un lucru foarte important de analizat în sondajele de opinie este marja de eroare, care trebuie trecută în metodologie. Una e să ai un sondaj de opinie cu o marjă de opinie de 3%, alta e să fie unul cu 5%. Sondajele precise au marjă de eroare mică', mai spune sociologul.