Sondaj: 25% dintre români spun că în ultimul an li s-a cerut sau li s-a sugerat să dea MITĂ

Conform sondajului dat publicităţii luni, 25% dintre români au răspuns afirmativ la o întrebare pe această temă, proporţie mai mare în UE doar în Lituania, 29%, în contextul în care media UE este 4%. În ceea ce priveşte companiile, proporţia celor care au răspuns la chestionar că li s-a cerut sau li s-a dat de înţeles să dea mită cel puţin odată în ultimul an este de 12%, în condiţiile în care maximul într-un stat membru este de 25% şi media UE este de 5%.

Întrebate dacă consideră corupţia o problemă pentru propria companie atunci când fac afaceri în România, 65% dintre firme au răspuns că acest fenomen este o problemă foarte gravă sau destul de gravă. De asemenea, 64% dintre acestea apreciază că clientelismul şi nepotismul reprezintă o problemă gravă sau foarte gravă pentru afacerile lor în România.

Proporţia companiilor în opinia cărora corupţia este larg răspândită în România este de 91%, la fel de mare ca în Ungaria, dar mai mică decât în Grecia (99%), Spania şi Italia (97%), Cehia şi Slovacia (94%), Slovacia (92%).

Percepţia privind gradul de răspândire al corupţiei în România este chiar mai mare în rândul populaţiei, de 93%, însă mai mic decât în Grecia (99%), Italia (97%), Lituania, Spania şi Cehia (95%), Croaţia (94%). Ţările nordice sunt singurele state membre în care majoritatea populaţiei crede că corupţia este ceva rar - Danemarca (75%), Finlanda (64%) şi Suedia (54%).

Proporţia românilor care cred că eforturile guvernului de combatere a corupţiei sunt eficiente este de 27%, la o medie UE de 23% şi un maxim de 54% într-un stat membru. De asemenea, 34% dintre români cred că există suficiente trimiteri în judecată pentru a descuraja oamenii să recurgă la practici de corupţie, faţă de 26% media UE şi un maxim de 50% într-un stat membru.

Conform sondajului Eurobarometru, în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupţia, respondenţii români din acest sector consideră că următoarele practici au o largă răspândire în ceea ce priveşte achiziţiile publice: implicarea ofertanţilor în elaborarea caietelor de sarcini (49%), criterii neclare de selecţie sau de evaluare (56%), conflicte de interese în evaluarea ofertelor (57%), caiete de sarcini concepute special pentru anumite întreprinderi (59%), abuzul de motive de urgenţă pentru justificarea unor proceduri anticoncurenţiale sau a unor proceduri rapide (51%) şi practicarea înţelegerilor secrete în faza de ofertare (53%).

De asemenea, 64% dintre întreprinderi au considerat că corupţia este larg răspândită în cadrul achiziţiilor publice gestionate de autorităţile naţionale, în condiţiile în care media UE este de 56%, şi 59% în cazul autorităţilor locale (media UE 60%).