Sondaj Inscop: PSD rupe tot. USL câștigă și ruptă

De asemenea, sondajul realizat de către Inscop a măsurat și percepția românilor asupra viitorului USL, aproape o treime dintre respondenți considerând că Uniunea nu va supraviețui până la alegerile prezidențiale de anul viitor. Dar să se luăm pe rând.

Alegerile europarlamentare:  În topul intenției de vot conduce PSD-UNPR, pentru care și-au exprimat o opțiune 38,8% dintre respondenți. Urmează PNL-PC cu 20,1%. De remarcat însă că sondajul a fost realizat înainte de oficializarea rupturii dintre conservatori și liberali și a deciziei ca PC să meargă pe o candidatură separată la europarlamentare.

Conform acestor date, social-democrații își consolidează poziția dominantă în opțiunile electoratului și a Uniunii, în contextul în care Alianța de Centru Stânga, din care fac parte alături de UNPR, ar obține, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru PE, un scor aproape dublul față de liberali și conservatori. Pe de altă parte, dacă luăm în calcul scorul cumulat al partidelor componente USL la scrutinul pentru europarlamentare, nu mai puţin de 58,9%, ar vota actuala coaliţie aflată la guvernare. Altfel spus, cu aproape jumătate de an înainte de scrutinul pentru Parlamentul European, Uniunea pornește în precampanie din postura de mare favorită, în timp ce restul formaţiunilor politice se află la distanţe apreciabile.

Astfel, Partidul Democrat Liberal ar fi votat de 15% dintre votanţi, în timp ce Partidul Mişcarea Populară ar obține 5,4% dintre sufragii. Partidul Poporului Dan Diaconescu își continuă scăderea înregistrată în ultimele luni, fiind cotat cu doar 5,3% dintre opţiuni ( față de 6,6% în septembrie). În topul opțiunilor pentru europarlamentare urmează UDMR cu 5%, Forța Civică (3,9%), PRM (3%) și PNȚCD (2,1%). Forța Civică și PNȚCD au fost testate separat și nu sub forma Alianței Dreptate și Adevăr, în contextul în care  ambele formaţiuni au emis mesaje publice care sugerează concentrarea pe alte proiecte politice.

Alegerile parlamentare:  În ipoteza în care duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,1% dintre opţiunile de vot. Altfel spus, pe fondul unei guvernări care a reușit să răspundă în mod adecvat așteptărilor românilor, Uniunea se păstrează încă foarte sus în preferințele electoratului, chiar dacă au trecut aproape douăsprezece luni de la alegerile parlamentare precedente. În esenţă, se poate spune că politicile şi măsurile prevăzute în programul de guvernare şi implementate de Cabinetul Ponta au fost receptate favorabil la nivelul populaţiei, fapt pentru care erodarea actualei puteri este nesemnificativă.

Pe locul secund se situează PDL, cotat cu 15,6% din opțiunile de vot. Democrat-liberalii lui Vasile Blaga nu reușesc așadar să concretizeze potențialul de creștere pe care, teoretic, l-ar fi avut la îndemână din postura de partid de opoziție. În ciuda moțiunilor simple și a deselor contestări la Curtea Constituțională ale diverselor măsuri luate de către cabinetul Ponta, discursul de opoziție al democrat-liberalilor rămâne neconvingător, iar PDL nu reușește să facă uitate în memoria românilor măsurile de austeritate extremă pe care le-au impus în perioada în care s-au aflat la guvernare.

În clasamentul opțiunilor de vot pentru parlamentare urmează Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 5,9% dintre opţiuni și Partidul Mişcarea Populară (5,2%). Plutonul formațiunilor care ar depăși pragul electoral dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul României este încheiat de şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5% dintre opțiunile exprimate.

Sub acest prag se situează Forţa Civică, care adună 4,1% dintre opţiunile de vot, PRM ar fi votat de 3,5% din respondenţii care au exprimat o opţiune și PNŢCD, care ar fi votat de 2,4%. Un procent de 1,2% dintre respondenți și-au exprimat opțiunea pentru „alt partid”.

Barometrul ”Adevărul despre România” a testat și percepțiile românilor asupra ipotezei ruperii USL, care a mai fost testată și în urmă cu șase luni de zile. Conform datelor obținute, 29% dintre români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu 21% care exprimau un asemenea punct de vedere în cadrul barometrului realizat în luna mai. De asemenea, în noiembrie, 18,3% dintre respondenți consideră că USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, în timp ce în luna mai, o asemenea opțiune era împărtățită de 12,4% dintre români. 4,6% dintre respondenţi afirmă că USL se va rupe la alegerile parlamentare din 2016, comparativ cu cei 4,2% apreciau acest lucru în luna mai. Cu ipoteza că USL nu se va rupe sunt de acord 22,8% dintre respondenţi în luna noiembrie, față de 26% care credeau acest lucru în luna mai.

Prin cumularea scorurilor obținute pe cele patru variante care se referă la ipoteza ruperii USL, se constată așadar că 51,9% validează o asemenea perspectivă de evoluție a Uniunii, procentul fiind semnificativ mai ridicat decât cel care se înregistra în luna mai. Acest trend trebuie pus desigur în legătură cu evoluțiile care au avut loc în interiorul Uniunii în ultimele șase luni de zile.

Pe fondul tensiunilor și conflictelor apărute între partidele care compun USL, tot mai mulți români care nu aveau în mai o opinie clară vizavi de perspectivele de supraviețuire a Uniunii au ajuns la concluzia că aceasta se va rupe. Ca urmare, se constată scăderea procentului de non-răspunsuri (25,3% în luna noiembrie față de 36,4% în luna mai), respectiv creșterea pe toate cele patru variante de răspuns care prezintă ipoteza ruperii USL.