Spitalele penitenciare, contract separat cu casele de sănătate

Un proiect de hotărâre de Guvern (HG) al Ministerului Sănătăţii, cu articol unic, arată că numarul de paturi aprobate pentru pacienţii cu încadrare juridică conform articolului 114 şi articolului 105 din Codul Penal, precum şi numarul de paturi din penitenciarele spital nu vor face parte din numărul total de paturi aprobat la nivel naţional pentru anul 2013, ci acestea se vor contracta integral, separat cu casele de asigurări de sănătate.

Argumentul acestei decizii este că se impune adoptarea unei măsuri prin care paturile destinate internărilor obligatorii să nu mai fie cuprinse în numărul total de paturi contractabile.

Internările pacienţilor cu încadrare juridică, conform articolului 114 (internarea medicală când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care prezintă risc pentru societate) şi articolului 105 (internarea într-un institut medical-educativ a minorilor) din Codul Penal, se realizează prin hotărâri ale instanţelor de judecată, şi nu prin decizie medicală, iar accesibilitatea la serviciile din penitenciarele spitale, este doar pentru persoanele private de libertate, nefiind astfel posibil tratamentul acestor pacienţi în servicii ambulatorii sau de internare de zi în locul tratamentului în serviciile de internare continuă, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Includerea în numarul total de paturi contractabile şi a paturilor cu internare obligatorie, sau a celor din penitenciarele spital, al căror număr nu poate să fie redus deoarece este chiar şi aşa insuficient pentru pacienţii respectivi, a determinat o presiune suplimentară pentru reducerea celorlalte categorii de paturi din unităţile spitaliceşti, cu influenţe negative în asigurarea finanţării necesare pentru buna funcţionare a spitalelor, se mai spune în documentul citat.

În prezent, situaţia paturilor de spital este reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 151/ 2011. Actul normativ prevede aprobarea unui număr total de paturi la nivel naţional, pentru care, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, unităţile sanitare publice şi private pot încheia contracte de furnizare servicii medicale spitaliceşti cu casele de asigurări de sănătate.

Măsurile stabilite prin acest act normativ au fost implementate având în vedere inclusiv necesitatea de respectare a angajamentelor luate faţă de organismele internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional) referitoare la măsurile de reformare a sistemului spitalicesc, inclusiv a celor legate de reducerea capacităţii excedentare de internare.

Raţionalizarea reţelei spitaliceşti, a cărei componentă este şi Planul naţional de paturi, este menită să asigure scăderea ponderii serviciilor de asistenţă medicală acordate în unităţile sanitare cu paturi, mai costisitoare, şi dezvoltarea palierelor de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, care permit o gamă largă de rezolvări terapeutice mult mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu.

În prezent, la nivel naţional, sunt patru spitalele de psihiatrie care au statut de spitale de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, în cadrul cărora sunt internaţi pacienţi cu încadrare juridică conform articolului 114 din Codul Penal.

Dintre cele patru spitale, unul - Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni Grajduri - este destinat în întregime pentru internarea cazurilor menţionate mai sus, iar celelalte trei spitale de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă - Ştei, Săpoca şi Jebel - au aprobate atât paturi pentru cazurile cu patologie psihiatrică din judeţul respectiv, cât şi paturi pentru pacienţi cu încadrare juridică conform articolului 114. În unul dintre acestea spitale sunt şi paturi pentru pacienţii minori, conform articolului 105.

De asemenea, în prezent la nivel naţional există şase penitenciare spital, care asigură servicii medicale spitaliceşti cu circuit închis, pentru persoanele private de libertate.