Sute de persoane aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva

Pelerinii veniţi la Iaşi cu autocarele sau microbuzele susţin că au venit mai devreme pentru a fi siguri că vor putea reuşi să ajungă lângă moaştele sfintei. Printre ei sunt persoane care participă la acest eveniment religios de mai bine de 10 ani şi spun că se simt mai sănătoşi, mai puternici şi mai încrezători după ce ating racla în zilele din apropierea hramului Sf.Cuvioase Parascheva.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte, la 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată a fi şi ocrotitoarea Moldovei. Sfânta este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri sau Vinerea Mare, de la grecescul 'paraschevi', care înseamnă 'vineri'. Moaştele sale au fost aduse la Iaşi în anul 1641.

Vineri dimineaţa, de la ora 6,30 este programată procesiunea cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, înconjurul Catedralei prin Bulevardul 'Ştefan cel Mare şi Sfânt' şi depunerea lor pe platoul din faţa Catedralei, unde pelerinii sosiţi la Iaşi se vor putea închina până marţi.

Anul acesta, pelerinii care vor veni la Iaşi se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat, care au fost aduse joi seara de la Mănăstirea Neamţ, precum şi la Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, care a fost adusă din Paraclisul Catedralei Nemuririi Neamului, din Bucureşti.

Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. Ea s-a născut în Epivat (azi, Boiados), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. 

Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie şi a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă de mică, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, la Ierusalim. A intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului şi rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost, iniţial, îngropată, trupul său a fost dezgropat şi aşezat în Biserica ''Sfinţii Apostoli'' din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaştele să fie strămutate de mai multe ori. În anul 1235, ele au fost depuse la Biserica ''Maica Domnului'' din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părţi însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au stat până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş. Moaştele au fost duse la Constantinopol, după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaştele Paraschevei au ajuns în Moldova în semn de recunoştinţă faţă de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol. 

Pe 13 iunie 1641, moaştele au fost aşezate în Biserica Mănăstirii 'Sfinţii Trei Ierarhi', unde au fost depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaştele au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanşate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele rămase neatinse de sinistru au fost moaştele Cuvioasei. 

Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.