Tiberiu Niţu, despre noile coduri: Sunt perfectibile

Întrebat, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, dacă intrarea în vigoare a noilor coduri a creat probleme în justiţie, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus că, din analizele şi datele pe care le are, noua legislaţie nu a creat disfuncţionalităţi.

"Din datele pe care eu le am disfucţionalităţi nu s-au creat. De altfel, şi astăzi (miercuri - n.r.), aici, am constatat plăcut surprins că nu sunt disfuncţionalităţi, activitatea se desfăşoară normal. Bineînţeles că aceste coduri sunt perfectibile. Deşi aceste instrumente de lucru nu schimbă complet sistemul de drept românesc, sistemul procesual românesc, adică nu vorbim de o trecere de la sistemul continental pe care îl avem la sistemul anglo-saxon. Nu avem în vedere astfel de schimbări fundamentale. Sunt totuşi instituţii noi în peisajul sistemului procesual românesc care urmează să fie analizate şi cunoscute în profunzime. Dar nu sunt complet noi, pentru că ele există în alte state, ştim cum se procedează, cum se lucrează în alte state şi avem de unde ne inspira", a spus Tiberiu Niţu.

El a recunoscut, totodată, că orice element de noutate generează o anumită teamă, însă şi-a exprimat încrederea că magistraţii vor putea face faţă prin profesionalism, printr-o cunoaştere cât mai bună a noilor coduri şi prin formare profesională.

"Sunt foarte multe instituţii şi în Codul penal şi în Codul de procedură penală care vin să susţină ideea că persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni nu e neapărat nevoie să ajungă să-ţi ispăşească pedeapsa în penitenciar, sunt foarte multe instituţii de natură a găsi alte moduri de executare a pedepsei. De altfel, şi măsurile preventive, introducerea arestului la domiciliu, este un extrem de mare pas înainte în aceea ce priveşte posibilitatea judecătorului de a individualiza o măsură preventivă. Orice element de noutate generează oricărui om şi nu doar juristului sau magistratului o anumită teamă, dar prin profesionalism, printr-o cunoaştere cât mai bună a noilor coduri, prin formare profesională putem atinge rezultate foarte bune", a spus Niţu.

Întrebat dacă va propune modificări ale noilor coduri, Tiberiu Niţu a răspuns că au fost deja făcute propuneri în special privind clarificarea anumitor lucruri cu privire la care există opinii diferite.

"Modificări legislative, unele au fost prin ordonanţă de urgenţă, altele formează obiectul unui proiect de lege(…). Noi am propus deja, am propus şi înainte, am propus şi anul trecut, am propus şi în ianuarie 2014. Am avut intervenţii şi propuneri cu ceea ce noi am crezut că ar trebui modificat şi clarificat, pentru că cerinţele noastre nu vin să schimbe instituţii, ci doar să clarifice anumite lucruri cu privire la care există opinii diferite", a mai spus Niţu.

Procurorul general al României, Tiberiu, Niţu a participat, miercuri, la Alba Iulia, la o şedinţă de bilanţ privind activitatea în 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută şase acte normative care, potrivit Ministerului Justiţiei, vor asigura resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistraţi şi grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiţiei a precizat că în materie penală şi procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertenţe şi clarificării unor proceduri şi fac obiectul a două demersuri legislative separate".

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanţa de urgenţă care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege "conţinând propuneri formulate de instituţiile anterior menţionate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluţii care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

O modificare adusă de acest proiect de lege se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus alineatul 14, care prevede că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Noile coduri au erori şi unele lucruri nu sunt bine pregătite, dar ele sunt parte "a noii justiţii" din România, declara, duminică, la Cluj-Napoca, preşedintele Traian Băsescu, adăugând că acestea vor permite o acţiune mult mai rapidă a justiţiei.

Preşedintele Traian Băsescu spunea că se bucură de intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru că obiectivul unui stat nu este "să-şi ţină cetăţenii în puşcărie, ci să îi corecteze şi să recupereze, în primul rând, pagubele pe care ei le-au produs, iar noul Cod penal este în această direcţie".

Referitor la faptul că pedepsele pentru recidivişti sunt mai mari decât în vechiul Cod penal, şeful statului aprecia că cel care greşeşte pentru prima dată "trebuie să aibă şansa revenirii în societate mai rapidă decât o preconizau codurile comuniste pe care le-am avut până acum".

În ceea ce priveşte Codul de procedură penală, Traian Băsescu a spus că sunt "erori", întrucât a fost modificat de mai multe ori în Parlament, dar noile coduri reprezintă "instrumente moderne" ale statului român.

Premierul Victor Ponta anunţa în urmă cu două săptămâni că vor fi făcute mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să se spună că noul cod protejează infractorii.