Traian Băsescu a uitat să-i schimbe bateriile lui Klaus Iohannis

Deși exclusiv pentru persoana acestuia s-a declanșat ruperea USL, cel mai important cataclism din politica românească și ultimul partid istoric al României mai stă în două pioneze, candidatul Klaus Iohannis, constrâns de precampania lui Victor Ponta, intră în lupta electorală cu tonusul unei meduze azvârlite de furtună pe mal.

Klaus Iohannis candidat. Tancul Iohannis, așa cum a fost neinspirat botezat de cicisbeii săi politici din PNL, are mai degrabă sensibilitatea ezitantă a unui aristocrat cu peruca pudrată împins să urce treptele Tribunalului revoluționar în spatele căruia se profilează deja întunecata mașinărie a ghilotinei.

Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale 2014. TRAIAN BĂSESCU a recunoscut, printre rânduri, înţelegerea cu KLAUS IOHANNIS

Aristocratica figură ratează din start campania, prin raportarea neutră și expeditivă față de Băsescu, un simbol al fostului regim pe care populația nu l-a uitat și cu atât mai puțin l-a iertat. Samavolnicul ocupant al Palatului Cotroceni nu pare să existe ca personaj politic pentru Iohannis, care preia cu jumătate de gură mesajele acestuia în timp ce, cu cealaltă jumătate ne explică de ce, istoric vorbind, Băsescu trebuie lăsat în pace, fiind lipsit de importanță. Dacă edilul Sibiului ar fi fost la fel de pasionat de istorie precum se dovedește pasionat de valoroasele imobile din urbea pe care o păstorește între două plimbări cu ”caleașca” seria 7 din dotarea municipalității, poate ar fi aflat în timp util că la momentul asedierii și căderii sale, Bastilia mai avea între zidurile sale doar 7 prizonieri. Nimeni nu s-a gândit însă să oprească insurecția și să întoarcă răsculații din drum, pe motiv că, din punct de vedere istoric, odioasa temniță nu mai justifică asediul. Bastilia, ca și Băsescu, devenise simbolul a tot ceea ce fusese mai detestabil în vechiul regim... Ca atare Bastilia, ca și Băsescu, trebuia tocmai din motive istorice să cadă.

Candidati prezidentiale 2o14. Revenind la deferența suspectă a primarului de Sibiu față de tătuca de la Cotroceni, să-mi fie permis să subliniez că, în măsura în care ar fi dorit doar o altă figură obedientă față de Băsescu, după Boc, românii nu aveau nevoie de tot circul unificării unei drepte improvizate. Pentru fantoșe electorale îl aveau deja pe Blaga, buldogul care nu mușcă indiferent cât de dur e croit cu lesa.

De ce li se servește atunci această mizanscenă cel puțin dubioasă cu un Iohannis care pare a fi pișcat de aceeași muscă țețe ca și predecesorul său la șefia partidului. Într-un mod bizar, Iohannis s-a agitat mai tare pentru funcția de vicepremier decât o face acum pentru cea de șef al statului. Dar, parafrazând dictonul de mai sus, dragoste cu forța nu se poate și asta devine evident în cazul lui Iohannis, poate cel mai apatic candidat la președinție din câți am văzut. Nu putem lua în serios cele câteva referiri leșinate la un PSD a la 2004, care nu mai au relevanță din perspectiva noului PSD, reformat și adus de Victor Ponta la eficiența unei mașinării de război - aviz liberalilor cu apetit pentru exemplificări din categoria blindatelor mecanizate. Tot cu referiri la zona de conflict ce se va extinde din toamnă, eu îl văd pe distinsul candidat mai degrabă pe post de țintă alergătoare, trimis pe ruta Sibiu - București, spre disperarea celor care-i plătesc combustibilul și pentru adormirea vigilenței adversarilor lui Traian Băsescu,mai ales a celor care au uitat episodul cu ”dragă Stolo” și marea smiorcăială care precede de regulă retragerea intempestivă a unui candidat de tablă, pentru a face loc celui real.

Klaus Iohannis candidat. Dacă mai aveți dubii, luați din urmă disciplinarea Monicăi Macovei, de pildă, preferata de odinioară care riscă să-i strice socotelile în exaltarea electorală care a cuprins-o de curând. În acest timp, Iohannis, adică mașinăria de spulberat iluzii liberale, mai mult tace decât face, bosumflat și cuminte în colțul său, scuipând subțire în găletușă a pagubă și dosare dezgropate, în timp ce Băsescu mai agită un prosop, mai pritocește un discurs cu idei universal vandabile, iar în fundal o duduie cam trecută își pregătește coregrafia și fandoselile, își aranjează ținuta prea strâmtă și se pregătește să ridice de-asupra capului pancarta ce anunță turul II.

Citeşte şi: KLAUS IOHANNIS CANDIDAT. Iohannis își asumă rolul argat electoral al PMP și slujitorul intereselor lui Băsescu