Traian Băsescu, un politician de nestăpânit. Nu și pentru Elena Udrea...

Până la urmă cine-l conduce pe ce-l care se vrea stăpân peste noi toți? Este o întrebare cât se poate de legitimă, care a survenit deseori în legătură cu Traian Băsescu, ba pe marginea diverselor interese economice (vezi taxele notariale achitate de Gazprom fiicei cea mare a președintelui), ba pe marginea speculațiilor de șantaj, când președintele a luat fățiș  apărarea celui responsabil de interceptarea convorbirilor sale telefonice (vezi stenogramele compromițătoarelor convorbiri telefonice Blejnar – Băsescu).

Dacă președintele României ar fi ales în baza regulilor clare și echilibrate ale unei republici parlamentare, acestea ar fi simple scandaluri de imagine, așa cum s-au văzut nu de puține ori și în alte țări, fără prea mari implicații de siguranță națională. Când însă, din mofturile și ambițiile personale ale lui Traian Băsescu, românii ”beneficiază” de aproape zece ani de rolul unui inedit ”președinte jucător”, care evoluează la limita vagă care desparte autocrația de dictatură, toate aceste interogații încetează să mai fie simple trimiteri la titluri tabloide. Cine-l conduce pe cel care-i conduce pe români? Despre Nicolae Ceaușescu, nume de cod Cabinetul 1, se știa că este condus de Elena Ceaușescu, nume de cod Cabinetul 2. Ar fi însă o nedreptate flagrantă să afirmăm ceva similar despre doamna Maria Băsescu, soția actualului președinte.

”Cui prodest?” - cui folosește - se întrebau fiii Romei, interogație care avea să fie modernizată ulterior și să devină, pe filiație franceză, celebrul ”Cherchez la femme” - căutați femeia...

În cazul președintelui Băsescu, femeia este scoasă în evidență de vestimentația adeseori stridentă, de tocurile și decolteurile exagerate, toate acestea pe un ”umeraș” de arivism cronic și incultură politică proverbială. Elena Udrea, un personaj căruia în țări mai civilizate i-ar fi fost rezervat din oficiu și sine die doar rolul de asistentă personală în slujba unui businessman de talie medie, a ars rând pe rând etape importante în organigrama guvernărilor portocalii, a împărțit favoruri, zâmbete cu subînțeles și uriașe sume din fondurile europene, mizând în permanență doar pe un atu care s-a dovedit până în prezent inepuizabil: susținerea președintelui Traian Băsescu. Privind în retrospectivă cele două mandate prezidențiale ale acestuia, aproape că suntem nevoiți să admitem un detaliu cât se poate de bizar: în tot acest timp președinția României a fost câștigată și deținută de un singur om, dar deținută de doi.

Chiar și acum, când după toate canoanele analizei politice, steaua Elenei Udrea ar fi trebuit să fie demult apusă, suntem în situația să admitem că e la fel de sus și strălucește la fel de tare, cel puțin pe firmamentul Palatului Cotroceni. Pe Elena Udrea n-au clintit-o din topul preferințelor prezidențiale nici slabele performanțe profesionale, ieșite cu atât mai tare în evidență acum când s-a dovedit că ”hărnicia” Elenei Udrea la absorbția de fonduri europene n-a fost chiar atât de mare precum se spunea, ba pe alocuri chiar este puternic umbrită de un decont pe care Uniunea Europeană nu vrea sub nicio formă să-l accepte. N-au clintit-o nici recentele piste ale anchetei din cazul Galei Bute, în care s-au reluat cercetările pentru un prejudiciu de două milioane de euro, direct imputabil MTDR condus de Udrea, nici dezvăluirile anchetei din cazul Silaghi, care trimiteau procurorii spre conturi bancare grase aflate tocmai prin Dubai.

Pe Udrea nu a fost chip să o miște nimeni din carnețelul de bal al președintelui Băsescu, unde toate pozițiile, de la valsul de deschidere, până la tangoul de la miezul nopții, sunt poziții rezervate în exclusivitate pentru Elena Udrea. Dintre toate personalitățile politice care s-au aflat fie și temporar în siajul său, fie că vorbim de Boc, de Ungureanu, de Macovei sau chiar outsideri ca Pleșu, Maior, Cărtărescu sau Patapievici, președintelui Băsescu nu i-a fost de trebuință decât Elena Udrea.

Acesteia i-a închinat ode și apologii neverosimile și în răspărul tuturor evidențelor statistice, pentru ea a sfidat bunul simț al românilor când a desemnat-o favorita din oficiu pentru cursa prezidențială, ei i-a înjghebat partid, din nimic, 15 dezertori și un oftat.

Pusă în perspectiva rece a faptelor și analizată retrospectiv, Elena Udrea îl conduce pe Traian Băsescu de foartă multă vreme. Performanța de a stăpîni cel mai nestăpânit om politic al perioadei moderne este atât de ieșită din comun încât aproape că ar merita o funcție distinctă în organigrama la vârf a statului român.În Egiptul antic ar fost numită, probabil, purtătoarea lesei prezidențiale.