Udrea cea unică și Băsescu vizionarul

O declarație recentă a Elenei Udrea ne-a reținut atenția, pentru simplul motiv că face lumină asupra unui aspect mereu discutat dar niciodată admis de exponenții regimului Băsescu.

Amintind despre ”haremul” politic al cârmaciului de la Cotroceni, gura păcătoasei Udrea scapă adevărul: multe au fost, puține au rămas. "Protejate sau susținute au fost foarte multe colege în politică, de la Anca Boagiu, la Monica Macovei sau Roberta Anastase. Că una singură și-a asumat să rămână până la capăt alături de proiectul președintelui, indiferent câtă supărare a generat această loialitate, este altceva sau că una singură și-a asumat să ducă o luptă, care a fost și a președintelui, până la capăt. Indiferent cât va dura cariera mea politică, voi rămâne un om politic loial proiectului președintelui Traian Băsescu pentru România. Cred în acest proiect și că acesta trebuie continuat, de aceea mă aflu în PMP, din convingerea că viziunea lui Traian Băsescu despre ce trebuie să fie țara aceasta trebuie dusă mai departe de cineva", a declarat Udrea.

Ce constatăm? Chiar dacă nivelul conceptual la care comunică doamna cu poșeta de la PMP nu diferă prea mult de cel întâlnit la maneliștii mândrii și preocupați să ne comunice că dușmanii lor ”moare” pentru că ”ei are valoare” și în ciuda limbajului oleacă mai lemnos, Udrea comite o indiscreție esențială: admite nivelul implicării politice al unui președinte-premier care nici nu a vrut și nici nu a putut vreodată să respecte Constituția.

Toate acele juninci ale dreptei portocalii, amintite de Udrea, au fost păstorite cât se poate de ilegal de Traian Băsescu, președintele care defila la un moment dat cu Constituția după el precum un fanatic religios care agită isteric textele sfinte.

Ori, chiar în acea Constituție, folosită de Băsescu pe post de element de decor, scrie foarte clar că președintele este neutru și echidistant, nu se implică în viața politică a partidelor, deci nu poate ”proteja” sau ”susține” cuconetul afiliat politic decât în răspărul legii.

Dincolo de această ”chichiță avocățească”, prea măruntă probabil pentru un președinte atât de implicat, să mai remarcăm doar detaliul interesant că, din toată enumerarea personajelor mai sus amintite, Băsescu și-a ales-o pe cea mai lipsită de discernământ, cultură și simț politic.

Căci cum altfel se poate explica propensiunea Elenei Udrea pentru prostia discursivă ce o face să declame senină despre ”viziunea lui Traian Băsescu despre ce trebuie să fie această țară”? Prea puțin contează că, prinsă de verbiaj și amețită de propriul discurs, Udrea însumează năzărelile și apucăturile dictatoriale ale lui Traian Băsescu și le pune eticheta imbecilă de-a dreptul, de ”proiect”.

Proiect declara și Pinochet că este ce-a făcut în Chile, preț de 17 ani, ceea ce nu i-a împiedicat pe toți ceilalți să scuipe sânge de atâta dictatură.