Cum fac ateii faţă stresului

O echipă de psihologi condusă de Miguel Farias de la Universitatea din Oxford au rugat un număr de 52 de canotori să completeze un chestionar legat de "credinţa în ştiinţă" chiar înainte de a lua parte la un concurs de canotaj. Cu toţii au susţinut acelaşi test, în care participanţilor li s-a cerut să marcheze afirmaţii cum ar fi: "ştiinţa este cea mai valoroasă parte a culturii umane". Chestionarul a evaluat, de asemenea, nivelul de stres auto-relatat şi gradul de convingere religioasă.

Farias şi colegii săi au descoperit că cei care erau pe cale să se întreacă erau mai stresaţi şi şi-au evaluat încrederea în ştiinţă cu 14% mai mult decât cei care pur şi simplu se antrenau.

Este necesară avertizarea în privinţa câtorva aspecte. Efectul a fost modest, echipa nu a evaluat dacă nivelul de stres al canotorilor a scăzut, iar subiecţii, sportivi aflaţi în competiţie care urmează un regim de antrenare raţional sunt, probabil, deja preocupaţi ştiinţific. Cu toate acestea, rezultatele reflectă un număr tot mai mare de dovezi psihologice care susţin că oamenii găsesc alinare în momente de ameninţare, prin apropierea de anumite aspecte ale opiniei lumii în care trăiesc. De exemplu, conservatorii devin mai conservatori, liberalii devin mai liberali, credincioşii devin mai evlavioşi.

Farias speculează că o concepţie raţionalistă ar oferi o alinare similară. "Orice fel de regim de credinţă ne ajută să structurăm percepţia realităţii", afirmă el. "Acest lucru vă permite să priviţi universul într-un mod semnificativ aparte."

Cercetătorii au început un studiu similar folosind oameni de ştiinţă care sunt credincioşi pentru a vedea modul în care cele două sisteme de credinţă interacţionează ca răspuns la stres.