Unde duc deciziile politice bune şi un an agricol fără precedent istoric

Luptele politice au înghiţit aproape întreg spaţiul din mass-media ultimelor luni. De la începutul bătăliilor interne din USL, apărute din dorinţa liderului PNL Crin Antonescu de a capta câteva voturi din partea electoratului de centru-dreapta, ecranele televizoarelor şi paginile ziarelor au fost pline de subiecte legate de neînţelegerile între partenerii de coaliţie. Neînţelegerilor din interiorul majorităţii aflată la guvernare li s-au mai adăugat şi încercarile constante ale lui Traian Băsescu de a rupe USL-ul, dar şi degringolada în care opoziţia se află în prezent, jurnaliştii având astfel subiecte multiple de discuţie.

Pe fondul acestui context politic agitat, mai multe informaţii pozitive despre evoluţia economiei româneşti aproape că au trecut neobservate. Din când în când mai apărea câte o ştire în legătură cu raportările venite din partea Institutului Naţional de Statistică (INS), serviciu care periodic face publice principalele date legate de economie şi societate, dar acestea erau analizate, de regulă, de presa de specialitate. Acum, la începutul lui 2014, au început să apară cifrele centralizate de INS în legătură cu anul ce tocmai s-a încheiat, date care demonstrează evoluţia pozitivă a economiei româneşti în ultimele 12 luni.

De exemplu, marţi, INS a comunicat public că în luna decembrie a anului 2013, inflaţia înregistrată în ţara noastră a fost de 1,55%, cea mai mică valoare lunară înregistrată de la Revoluţie. Cifra, aflată la limita inferioară a intervalului de 1,5-3,5% ţintit de BNR pentru ultima lună a anul trecut, poate reprezenta de asemenea începutul unui trend favorabil economiei româneşti. Dacă aceste cifre se vor menţine şi în lunile următoare, atunci ţara noastră are şansa de a intra în rândul statelor europene cu valori minimale ale inflaţiei. În general se consideră că o inflaţie sănătoasă pentru economie se situează în jurul valorii de 2%, o valoare mai mare reprezentând o ameninţare la adresa puterii de cumpărare a populaţiei, în timp ce o valoare mai mică este de natură să pună în pericol atractivitatea investiţională a economiei. În plus, valoarea totală a inflaţiei pentru anul 2013 a fost de 1,6%, la limita inferioară a ţintei BNR, România completând astfel tabloul unei inflaţii foarte scăzute în Europa Centrală şi de Est.

Pentru a înţelege importanţa acestei ştiri trebuie să avem în vedere că până în 2004 inflaţia în România era de două cifre, iar la începutul anilor ’90 fenomenul hiperinflaţionist făcea ca preţurile de consum să crească anual cu 200-300%. De asemenea, 2013 a reprezentat, în ultimul deceniu, cel de-al treilea an în care economia românească a atins ţinta de inflaţie stabilită de BNR şi singurul an în care acest succes a fost semnificativ, inflaţia finală fiind cu un punct procentual sub valoarea dorită. Încercând să explice această reuşită a economiei româneşti, mai mulţi analişti din piaţă au concluzionat că principalele motive au fost reprezentate de reducerea TVA la produsele de panificaţie şi de anul agricol excepţional de care România a avut parte.

Să luăm pentru început situaţia pe 2013 din agricultura românească, unde creşterea totală a fost de 28% față de anul precedent. Conform INS şi Eurostat, serviciul de statistică al UE, diferența față de 2012 a fost făcută de creșterile semnificative de pe piaţa cerealelor, a cartofilor, a plantelor industriale şi a furajelor. Astfel, România a ocupat locul 2 în Europa la producţia de porumb, cu 10 milioane de tone şi locul 5 în Uniunea Europeană la producţia de grâu. De asemenea, pentru prima data după revoluţie, ţara nostră a înregistrat un excedent comercial în ceea ce priveşte mărfurile alimentare, fapt ce a condus la scăderea deficitului comercial al României.

Importanţa acestor cifre este reprezentată însă de efectul pe care producţia agricolă record l-a avut asupra puterii de cumpărare a românilor. De altfel, creşterea anuală a preţurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%. În condiţiile în care românii cheltuiesc pe mărfurile alimentare încă o parte considerabilă din veniturile lor, o scădere generală a preţurilor la alimente are un impact favorabil asupra bugetului oricărei familii. În plus, în luna decembrie, lună în care de regulă preţurile la alimente cresc din cauza măririi cererii de pe piaţă, preturile au stagnat şi în anumite cazuri chiar au scazut faţă de luna noiembrie.

Desigur, criticii actualei puteri pot argumenta că evoluţia pozitivă a agriculturii, şi implicit a întregii economii româneşti, a fost datorată în primul rând condițiilor climatice de anul trecut, care au favorizat producţia agricolă. Aceşti critici trec însă cu vederea deciziile luate de actualul guvern care, combinate, au avut un efect pozitiv mai mare decât evoluţia condiţiilor meteorologice. Măsuri precum distribuirea în avans a subvenţiilor acordate la hectar, demararea programului naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii sau înfiinţarea Fondul Mutual pentru Susţinerea Sectorului Agricol au fost de natură să impulsioneze dezvoltarea sectorului agricol. Mai mult, efectul acestor măsuri se va face simţit şi în anii următori la fel ca şi cel al deciziei Executivului de a scădea TVA-ul aplicat produselor de panificaţie până la 9%. Efectul acestei decizii a fost unul imediat şi s-a concretizat prin reducerea preţurilor la o categorie de alimente cu o pondere mare în coşul zilnic al românului de nivel mediu.

Dincolo de considerentele legate strict de problematica economică, aceste date demonstrează, fără drept de apel, că actuala guvernare nu doar că a reuşit să stabilizeze situaţia economică a României, dar a pus bazele creşterii semnificative a nivelului de trai. Dacă 2013 a reprezentat anul în care economia României a înregistrat creşteri semnificative, atunci 2014 va reprezenta anul în care această creştere se va simţi puternic şi la nivelul populaţiei. Adaugând acestor elemente şi angajamentul actualului guvern în ceea ce priveşte investiţiile durabile, atunci avem toate datele pentru o dezvoltare sustenabilă a economiei româneşti.