România - cea mai mică inflaţie = cele mai mici creşteri de preţuri de după Revoluţie!

Potrivit Institutului Naţional de Statistică nivelul inflaţiei a fost impercetibil, de doar 0,3%, în pofida gurilor rele care au pus semnul egal între luna cadourilor şi accelerarea procesului inflaționist. Şi din acest unghi dacă privim asistăm la o premieră în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor.Supriza majoră o reprezintă însă traiectul inflaţiei pe parcursul întregului an, sub două procente, un lucru catalogat de Banca Naţională ca fiind incredibil.

Practic datele INS întăresc un aspect care până mai ieri părea nevorosimil - puterea de cumpărare a românului de rând a crescut în 2013. Astfel, comparativ cu decembrie 2012 preţurile au crescut cu 1,55%, mult sub ţinta stabilită iniţial de BNR de 2,5% plus/minus un punct procentual. Dezinflația coroborată cu creşterea pensiilor şi a salariilor a condus în termeni reali spre cele mai mici preţuri de după Revoluţie. Politica adoptată de Guvernul USL s-a ghidat după vectori social-democraţi, fiind vizate categoriile sociale cele mai defavorizate.

Să le luăm pe rând. Veniturile pensionarilor au crescut în ultimul an cu nivelul inflaţiei plus jumătate din creşterea salariului brut pe economie. Totodată, în 2013 au fost returnate sumele oprite abuziv de Guvernul PDL, în perioada ianuarie 2011 - aprilie 2012, prin contribuţia la sănătate. Veştile bune nu se opresc aici, de la 1 ianuarie pensionarii încasează cu aproape 4% mai mulţi bani, iar punctul de pensie va ajunge la 791 de lei.

Salariile bugetare au fost reîntregite în totalitate la începutul anului trecut, iar pentru acest an cabinetul Ponta a hotărât majorarea retribuțiilor pentru două categorii bugetare vulnerabile - profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi. Profesorii debutanţi vor câştiga cu 10% mai mult, în timp ce medicii rezidenţi vor avea o rentă lunară de 150 de euro net. De asemenea, salariul minim atât pentru bugetari cât şi pentru cei din sectorul privat se va majora cu 100 lei (50 de lei la 1 ianuarie, plus 50 la începutul semestrului doi), iar venitul minim garantat familiilor nevoiașe va creşte cu cinci procente (ultima majorare, de 8,5%, fiind operată acum șase luni).

La ce să ne aşteptăm în 2014? Economia României turează motoarele, după o perioadă de depresiune gestionată dezastruos de tandemul Băsescu-Boc/PDL, cifrele arată că 2013 reprezintă cel mai bun prim an al unei guvernări după foarte mult timp. Prognoza pentru țara noastră este una optimist moderată. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a îmbunătăţit prognoza de creştere de la 2,2%, nivel anticipat în luna mai, la 2,4%, în timp ce experţii Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene proiectează un progres de 2,2%. Un alt indiciu este analiza Băncii Naţionale asupra inflaţiei, în urma căreia nivelul prevăzut a scăzut la 3%, o similitudine cu primăvara lui 2013, când Banca centrală a miza pe un prag de 3,5%, ca mai apoi acesta să se diminueze constant până la 1,8.

În concluzie, semne bune anul are. Vom avea al treilea an consecutiv de creştere economică, iar aceasta va fi comparabilă cu cea din 2013. În ecuaţie vor intra din fericire şi consumul (creşterea puterii de cumpărare îşi va face simţită prezenţa după o perioadă de stagnare), absorbţia de fonduri europene (care a atins un prag de 33,47%, de patru ori mai mare față de mai 2012), dar şi investiţiile.