Unitatea maghiarilor la europarlamentare – din start, o himeră

Până la startul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare au mai rămas trei luni, iar scena politică internă este departe de a se fi cristalizat. Cu excepţia USL, unde PSD şi PNL au decis de comun acord candidatura cu liste proprii, restul partidelor nu au ajuns la o formulă definitivă. Astfel, în zona dreptei asistăm mai degrabă la un fiasco, în condiţiile în care nu există consens pentru liste comune ale unei drepte unificate, în timp ce în zona electoratului maghiar lucrurile par, de asemenea, departe de a fi lămurite.

Situaţia formaţiunilor maghiare şi formulele vizate pentru a intra în competiţia pentru PE sunt mai mult decât incerte. Deloc întâmplător, dacă ţinem cont că formaţiunile radicale din maghiarime, care o bună perioadă au atacat la baionetă UDMR, au schimbat macazul şi doresc cu orice preţ o coaliţie UDMR-PPMT-PCM care să intre în confruntarea pentru Legislativul european.

Brusc, atacurile la adresa UDMR prin care Uniunea era acuzată de moderaţie sau că ar face jocurile marilor partide au dispărut. Aceleaşi formaţiuni radicale doresc acum un front comun, adică o unitate a maghiarilor pentru a-şi maximiza şansele în scrutinul pentru PE. O abordare care indică, de fapt, oportunismul formaţiunilor radicale din maghiarime, nicidecum conectarea lor la agenda şi aşteptările electoratului pe care pretind că l-ar reprezenta.

Astfel, PPMT propune o coaliţie a partidelor maghiare pentru PE, cu listă comună şi cu Laszlo Tokes în capul listei. Propunerea de coalizare a maghiarilor, venită din zona pastorului reformat, pare a fi un gest disperat. Actual membru în Parlamentul European, unde a îndeplinit inclusiv funcţia de vicepreşedinte al forului, Laszlo Tokes nu poate accepta o tot mai probabilă ieşire din PE. Ar fi un eşec usturător, mai ales că şi în plan intern s-a aflat în centrul unui scandal, ca urmare a declaraţiilor anti-româneşti care au dus la pierderea distincţiei Steaua României.

Cum Laszlo Tokes nu a găsit sprijin la UDMR, iar potenţialul său de negociere este tot mai scăzut, nu este exclusă o candidatură a pastorului maghiar în Ungaria. Dacă vreo formaţiune va fi dispusă să-l susţină.

La acest moment, tablolul electoral în zona comunităţii maghiare din România indică mai degrabă o ruptură între formaţiuni, posibilitatea atingerii unui consens privind un front comun la europarlamentare fiind minimă. În fapt, UDMR este singura capabilă să atingă pragul necesar pentru a intra în PE şi este evident că nu are niciun interes în a accepta condiţiile formulate de Laszlo Tokes. În schimb, PPMT, PCM şi celelalte formaţiuni din maghiarime care îmbrăţişează retorica anti-românească par a fi condamnate la a intra într-o confruntare din care nu au cum să iasă decât învinse. Fiindcă, în ciuda aparenţelor, electoratul maghiar nu rezonează la temele etnice. Aşteptările românilor de etnie maghiară sunt aceleaşi ca ale tuturor cetăţenilor – locuri de muncă, venituri decente şi un nivel de trai mai bun.