VICTOR PONTA, despre alegerile din Republica Moldova

'Am vorbit şi cu primul-ministru, domnul Leancă, şi cu preşedintele Partidului Democrat, domnul Lupu, i-am felicitat pentru rezultatul de ieri, iar faptul că majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova au votat pentru partidele proeuropene este un lucru extraordinar, este cea mai bună veste pe care puteam să o aşteptăm aici la Bucureşti', a spus premierul Victor Ponta, după comandamentul de iarnă convocat la Palatul Victoria.

El a mai spus că şi în acest an Guvernul va continua să finanţeze programele din Republica Moldova. În acest sens, el a indicat că miercuri cinci milioane de euro vor fi alocate pentru continuarea programului de grădiniţe din ţara vecină, menţionând că pentru anul 2015 se vor pune în buget toate resursele pentru continuarea tuturor programelor privind gazoductul Iaşi-Ungheni, grădiniţe, poduri, programe culturale.

'Faptul că la Chişinău va rămâne în continuare un guvern pro-european este un lucru extraordinar de bun şi trebuie să arătăm concret prin sprijin financiar, prin programe de pregătire, că nu doar salutăm doar acest rezultat, ci că putem să facem foarte mult ca să continuăm toate proiectele pe care le-am început (...) O vom face în continuare, poate chiar mai mult de până acum că acum avem garanţia că la Chişinău este şi va fi în continuare un guvern proeuropean', a conchis Ponta.

Cinci formaţiuni politice au acces în Parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor de duminică, potrivit datelor oficiale furnizate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC). Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL) au depăşit pragul electoral de 6%, urmând să aibă reprezentare în noul legislativ de la Chişinău.

Repartizarea provizorie a celor 101 mandate de deputaţi, potrivit CEC, arată după cum urmează: PSRM - 25 de mandate, PLDM - 24, PCRM - 21, PRM - 19 şi PL - 12. În aceste condiţii, partidele proeuropene au obţinut o majoritate în Parlament, beneficiind de 55 de mandate. Acest rezultat le permite formarea unui nou guvern, care se realizează cu 50% + 1 din voturi, însă nu şi desemnarea unui nou preşedinte, care se face cu 60% + 1 dintre voturile parlamentarilor.