Vosganian: Ratingul României ar trebui să se îmbunătățească

'Liniile directoare privind modernizarea administrativă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri sunt aprecieri corecte şi stabilesc pentru noi responsabilităţi imediate. Am salutat faptul că la nivelul CE acordul nostru cu FMI şi cu Banca Mondială este considerat a fi în grafic şi, de asemenea, ieşirea României din procedura de deficit excesiv', a spus Varujan Vosganian despre recomandările din 2013 pentru România şi despre recomandarea privind ieşirea ţării, alături de alte patru state, din procedura de deficit excesiv.

El a adăugat că România este una dintre puţinele ţări care îşi asumă în continuarea prevederile Tratatului de la Maastricht şi ale Pactului de stabilitate şi creştere în viziunea bugetară pe termen mediu. 'Noi am construit bugetul pe 2013 şi viziunea bugetară pentru anii următori pornind de la respectarea criteriilor privind deficitul structural aşa cum decurg din Pactul de stabilitate, lucru pe care puţine alte ţări îl fac. România nu doar că merită să fie scoasă din procedura de deficit excesiv, dar este, în opinia mea, în avangarda UE în ceea ce priveşte respectarea proporţiilor macroeconomice ce decurg din consolidarea fiscală', a subliniat Vosganian.

Ministrul economiei susţine că acest semnal al CE se coroborează cu eforturile ministerului pe care le face în ceea ce priveşte strategia de export şi atragerea de investiţii străine. 'În clipa în care România iese din procedura de deficit excesiv repercusiunile asupra evaluărilor riscului de ţară ar trebui să fie imediate, în sensul că ratingul României ar trebui să fie îmbunătăţit, ceea ce este un bun argument pentru noi pentru a sublinia atractivitatea şi stabilitatea economiei româneşti', a mai spus Varujan Vosganian.

Recomandările de miercuri ale CE pentru toate statele membre urmează să fie discutate la Consiliul European de la finele lunii iunie, înainte de aprobarea lor oficială de către miniştrii de finanţe din UE.

În recomandarea CE către Consiliu privind abrogarea deciziei din 2009 privind existenţa unui deficit excesiv în România se menţionează că 'corectarea deficitului a fost determinată în principal de controlul strict al creşterii cheltuielilor, inclusiv prin controlul masei salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi reducerea tuturor prestaţiilor sociale'. De asemenea, se notează că aceasta a fost 'sprijinită de măsuri pe partea de venituri, precum creşterea TVA cu 5 puncte procentuale şi lărgirea bazei de impozitare a veniturilor persoanele'.

Propunerea mai notează că 'începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcţia atingerii obiectivului său pe termen mediu, inclusiv în privinţa respectării criteriului de referinţă privind cheltuielile'. Obiectivul pe termen mediu al României înscris în Programul de convergenţă este de 1% din PIB şi ar urma să fie îndeplinit până în 2015.