Zăcămintele de şist conţin 10% din rezervele mondiale de petrol

Potrivit EIA, peste jumătate din resursele identificate de petrol din SUA sunt concentrate în patru ţări: Rusia, China, Argentina şi Libia. Pe primul loc în acest clasament se află Rusia, cu rezerve de petrol de 75 miliarde de barili, urmată de SUA cu 48 miliarde de barili, China (32 miliarde de barili) şi Argentina (27 miliarde de barili). De asemenea, peste jumătate din rezervele de gaze de şist se află în afara SUA şi sunt concentrate în cinci ţări: China, Argentina, Algeria, Canada şi Mexic. 

În prezent "doar SUA şi Canada produc petrol şi gaze de şist în cantităţi comerciale", subliniază studiul sponsorizat de EIA şi care acoperă 41 de ţări. "Mai multe state au început să evalueze şi să testeze posibila exploatare a formaţiunilor de şist" în frunte cu Polonia care a acordat concesiuni pentru prospectare şi a forat 43 puţuri de testare, se mai arată în raportul EIA.

Formaţiunile de şist au revoluţionat producţia de petrol şi gaze naturale în SUA, anul trecut fiind responsabile pentru 29% din producţia americană de ţiţei şi 40% din cea de gaze naturale. Cu toate acestea, EIA avertizează că având în vedere diferenţele care există la nivel mondial în termeni de formaţiuni de şist, din punct de vedere geologic şi cel al condiţiilor de deasupra solului, rentabilitatea economică a resurselor care pot fi recuperate din punct de vedere tehnic nu este încă clară.

Fracturarea hidraulică este singura tehnică disponibilă în acest moment pentru a extrage gazele de şist. Potrivit activiştilor de mediu, această tehnică ce constă în a injecta în roci, la înaltă presiune, cantităţi enorme de apă cu nisip şi aditivi pentru a elibera gazele poate polua pânzele freatice, fragiliza solul şi chiar favoriza seismele.

Tentativa de a face posibilă exploatarea gazului de şist în întreaga UE a suferit un eşec în noiembrie 2012, în Parlamentul European, eurodeputaţii solicitând "un cadru de reglementare stabil". Înainte de sfârşitul acestui an, CE urmează să elaboreze o propunere de cadru legislativ privind managementul riscului asociat cu extracţia combustibililor fosili neconvenţionali, după ce a efectuat o consultare publică în domeniu.