Zi DECISIVĂ pentru Klaus Iohannis. ÎCCJ dezbate joi dosarul în care este declarat incompatibil de ANI

Dosarul lui Iohannis a ajuns la instanţa supremă după ce, pe 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate.

ANI a făcut recurs, însă dosarul a întârziat foarte mult, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Agenţiei, Horia Georgescu, să trimită recent conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o cerere prin care solicita acestei instanţe să stabilească un prim termen în vederea judecării urgente a 33 de dosare care au ca obiect incompatibilităţile de tip 'RAJA', printre care şi cel al lui Iohannis.

'Avem în vedere faptul că emiterea unor decizii prin care să se soluţioneze litigiile ce au ca obiect incompatibilităţile de tip 'RAJA' prezintă o importanţă deosebită, dat fiind faptul că, în prezent, din punctul de vedere al ANI, în toate aceste situaţii exercitarea atribuţiilor efective, corespunzătoare prerogativelor de putere publică, nu este una conformă cu legea şi cu valorile statului de drept. De altfel, această problemă de drept a suscitat o dezbatere amplă şi la nivelul opiniei publice şi a factorilor politici, generând controverse, subminând astfel aplicarea legii din perspectiva existenţei stărilor de incompatibilitate care în fapt previn conflicte de interese, factor determinant în fraudarea banilor publici', se arăta în solicitarea ANI.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a rămas fără povești în privința celor șase case

Agenţia sublinia că 'fixarea unor termene urgente în toate aceste dosare corespunde unuia din principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare efectuată de ANI, respectiv principiul celerităţii, principiu consacrat prin modificările aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr.20212010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor'.

În aprilie 2013, Klaus Iohannis a fost declarat în stare de incompatibilitate de ANI, deoarece deţine simultan funcţia de primar al Sibiului şi reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Apă Canal SA şi SC Pieţe SA.

'În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat faptul că Klaus Iohannis se află în stare de incompatibilitate, întrucât deţine, simultan, atât funcţia de primar al municipiului Sibiu, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul SC Apă Canal SA Sibiu (începând cu 30.04.2009 şi până în prezent) şi SC Pieţe SA (începând cu 05.08.2010 şi până în prezent), încălcând dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003', declara ANI.

Klaus Iohannis exercită, în prezent, al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu (2000 - 2004, 2004 - 2008, 2008 - 2012 şi 2012 - prezent).

Prin hotărârile Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 144/30.04.2009 şi nr. 231/19.07.2012, Klaus Iohannis a fost împuternicit ca reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu iar începând cu data de 5 august 2010 deţine şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în AGA a SC Pieţe SA.

ANI menţiona ca jurisprudenţă relevantă în materie rapoarte care au avut acelaşi obiect de evaluare, sentinţele civile din 21.11.2012 - nr. 528/CA, nr. 529/CA, 532/CA şi sentinţa civilă nr. 557/CA din 03.12.2012, privind mai mulţi aleşi locali (în categoria cărora intră şi primarii) emise de Curtea de Apel Constanţa, prin care s-a reţinut existenţa stării de incompatibilitate în sensul art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Conform dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, 'funcţia de primar şi viceprimar este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional'.

Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Citeşte şi: Klaus Iohannis la momentul adevărului