25 octombrie – ce semnifică Ziua Armatei Romane

În pofida fluctuaţiilor privind încrederea publică a majorităţii instituţiilor statului, Armata României s-a bucurat dintotdeauna de un grad de încredere ridicat în rândul cetăţenilor. Cel mai recent sondaj Inscop, realizat în octombrie 2014, relevă  că Armata se apropie de pragul record de 70% încredere multă şi foarte multă, devenind astfel instituția cu cel mai mare nivel de încredere din ultimii doi ani.

Citeşte şi: Sondaj INSCOP: Armata şi NATO se regăsesc în topul încrederii românilor

Simbolisica zilei de 25 ocombrie, dată la care România sărbătorşte Ziua Armatei, este legată în special de eliberarea de către Armata Română a Transilvaniei de Nord aflată sub ocupaţie horthystă, prin eliberarea oraşului Carei, ultima localitate aflată sub ocupaţie în perioada celui de-al doilea război mondial. Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari dintre care 76.275 prizonieri.

Pornind cu războiul de independenţă din 1877, continuând cu cele două războaie mondiale, trecând prin revoluţia din 1989 şi încheind cu prezenţa în teatrele de operaţiuni din Irak sau Afganistan, Armata Română a beneficiat de o reputaţie incontestabilă. Astfel, militarii noştri şi-au îndeplinit datoria faţă de patrie şi pe teritoriul naţional, şi în teatrele de operaţiuni unde forţele armate ale României au participat la misiuni de pace sub egida NATO şi ONU. Pe toate fronturile în care au fost prezente, contingentele militare româneşti şi-au făcut datoria, profesionalismul şi pregătirea exemplară a militarilor noştri fiind unanim apreciate de către aliaţi.

Citeşte şi: Victor Ponta: Apărarea nu e niciodată gratis, fără cheltuieli în acest domeniu nu putem fi o ţară sigură

Fără îndoială, aderarea României la NATO în anul 2004 a reprezentat reperul modernizării şi profesionalizării Armatei Române, în concordanţă cu principiile şi cerinţele Alianţei Nord-Atlantice. Armata noastră a participat de fiecare dată în teatrele de operaţiuni unde a fost solicitată, contribuind la misiuni de menţinere a păcii şi securităţii. Cele mai cunoscute misiuni în care a fost implicată Armată Română ca stat membru NATO sunt cele din Irak, Afganistan, dar şi cele din Kosovo sau Bosnia şi Herţegovina.

Aniversarea din 2014 este un moment solemn nu doar pentru militari, ci pentru toţi românii. Cu această ocazie este arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, este ridicat Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi sunt organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în toate garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţii şi în tările în care Romania are acreditati ataşaţi ai Aparării.

Citeşte şi: Victor Ponta: Avem obligaţia să asigurăm condiţiile de care Armata are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunile

Militarii români din teatrele de operaţii sărbatoresc prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care sunt invitaţi şi parteneri din coaliţiile multinaţionale.

Spre deosebire de anii guvernăriilor Băsescu-Boc, când Armata a trecut la rândul ei prin etapa austerităţii dure, sub Cabinetul Ponta lucrurile au reintrat treptat pe făgaşul normal. Armata a fost reaşezată în centrul sistemului instituţional din România, mai ales că şi contextul geopolitic reclamă o adecvare la provocările actuale. În acest sens trebuie interpretată şi decizia asumată de către Executiv în prima parte a anului, când a fost decisă o suplimentare a bugetului MApN cu suma de 700 de milioane de lei, alocare care nu numai că răspunde ameninţărilor venite la adresa securităţii naţionale, dar demonstrează totodată că Armata îşi recapătă rolul fundamental în arhitectura de securitate a României.