Adrian Năstase: Plecarea liberalilor din USL - cea mai proastă variantă dintre toate alternativele

Într-o postare pe blogul personal, fostul lider social-democrat a dorit să precizeze că, cel puţin la momentul iniţial, Acordul dintre PSD şi PNL referitor la formarea guvernului prevedea existenţa unui singur vicepremier - şi care să fie de la PSD.

"Propunerea mi-a aparţinut. Ea încerca să compenseze decizia de numire paritară a miniştrilor, în condiţiile unei diferenţe semnificative la nivelul mandatelor din Parlament. De aceea, postul de vicepremier - gândit pentru Liviu Dragnea - trebuia să estompeze acest decalaj. Nu a fost vorba atunci de acordarea unui post de vicepremier nici pentru PNL, nici pentru PC. Nu ştiu însă ce s-a întâmplat mai târziu. Cred că, în acest divorţ politic, ceea ce a deranjat în mod special, alături de o decizie, a lui Crin Antonescu, greu de explicat, şi care a dat naştere la multe speculaţii, a fost tonul băşcălios cu care preşedintele PNL a comentat public decizia conducerii partidului de ieşire din USL. Nu ştiu dacă preşedintele Antonescu este conştient că decizia pe care a luat-o presupune multe imponderabile. Eu cred - este un punct de vedere subiectiv - ca ea a reprezentat cea mai proastă variantă dintre toate variantele alternative', a afirmat Năstase în postarea intitulată 'O floare şi doi grădinari'.

Năstase a arătat că plecarea liberalilor din USL a generat atât nedumerire, cât şi dezamăgire pe scena politică.

'Ea a părut un fel de dezertare de pe câmpul de luptă. Adversarul declarat, în bătăliile electorale din acest an, era regimul Băsescu. De aceea, era importantă, între altele, revizuirea Constituţiei. Pentru reintrarea în normalitate. Au fost mai importante - se pare - orgoliile personale, micile răzbunări şi agendele proprii. Motivele invocate de Crin Antonescu au părut, mai curând, pretexte', a adăugat Năstase.

În opinia acestuia, este excesiv accentul pus de Crin Antonescu pe necesitatea unui vot negativ asupra legii graţierii şi amnistiei, 'prin scoaterea imediată a legii de la congelator'. 'Nu pun în discuţie, pe fond, această lege, utilitatea sau oportunitatea ei, dar a o pune pe acelaşi plan cu reorganizarea guvernului, mi s-a părut exagerat', apreciază fostul premier.

El a calificat ca fiind interesant faptul că toţi foştii preşedinţi ai PNL din ultimii zece ani au plecat din partid: Theodor Stolojan, Valeriu Stoica şi, recent, Călin Popescu-Tăriceanu.

'După părerea mea, este un semnal rău. Un semnal despre incapacitatea coabitării în interiorul propriului partid. De aceea, probabil, nu funcţionează prea bine nici 'coabitarea' PNL cu alte partide în cadrul unor alianţe. (...) Probabil, din acelaşi motiv, a fost respinsă vehement şi ideea pactului de coabitare. Această abordare individualistă se loveşte însă de realitatea sprijinului electoral - sub 10% în perioada 2001 - 2004 şi în jur de 20% după 2004. De aici imposibilitatea pentru PNL de a forma singur guvernul şi nevoia raţională de a negocia coaliţii', susţine Năstase.

Fostul premier a reamintit că, în perioada 2007 - 2008, PNL a rămas la guvernare într-o formulă minoritară, cu sprijinul parlamentar al PSD.

După alegerile parlamentare din 2008, a adăugat acesta, în negocierile cu PSD - deşi PSD avea de două ori mai mulţi parlamentari - PNL a dorit să continue să desemneze premierul. 'Acesta a fost motivul pentru care decizia a fost întârziată mai mult de o săptămână, ceea ce i-a oferit posibilitatea lui Băsescu sa se înţeleagă cu Geoană şi astfel s-a născut guvernul Boc (X), format de PDL şi PSD!' a adăugat el.

"PNL are o anumită tradiţie de a se împărţi în aripi sau chiar în partide separate şi de a se recompune precum un caleidoscop - PNL-AT, PNL-CD, PLD, noul Partid Reformist Liberal sunt doar câteva exemple', a detaliat Adrian Năstase.