Adrian Năstase: România a ratat avantaje importante obținute prin Tratatul de aderare la UE

Întrebat despre diversele situații de iritare din partea Moscovei în perioada apropierii de NATO și apoi a aderării la NATO și ulterior a apropierii de Uniunea Europeană și ulterior a semnării Tratatului de Aderare, Adrian Năstase a afirmat că Executivul și președintele Ion Iliescu au avut o anumită abordare.

"Nu știu dacă era mai moderată, dar aș spune mai înțeleaptă. Practic am realizat obiectivele pe care le doream – intrarea în NATO și în UE – și în același timp am reușit în 2003 să finalizăm tratatul de bază cu Rusia, iar în 2004 am reușit să avem o vizită a unui premier al Rusiei la București, Mihail Kasianov, care acum este în opoziție față de Putin. În august 2004, după ce am fost la Washington și m-am întâlnit cu președintele Bush, am fost și la Moscova și m-am întâlnit cu președintele Putin, încercând în acel climat al relațiilor americano-ruse să facem în așa fel încât relația noastră cu Occidentul să nu fie considerată o amenințare pentru Rusia, și în același timp să putem discuta și despre celelalte subiecte care erau importante pentru noi: viitorul Republicii Moldova, chestiunea tezaurului. Aceste chestiuni le-am discutat la Moscova cu președintele Putin.

Cum a reușit Româna să adere la Uniunea Europeană

Fostul premier a vorbit și despre avantajele pe care România le-a ratat în prag de aderare. În opinia lui Adrian Năstase, un punct important a fost anul 2004 pentru că și atunci au fost numeroase încercări de a bloca România în procesul de negociere.

"Îmi aduc aminte de raportorul pentru Turcia care a propus suspendarea negocierilor cu România în 2004. Și doamna Nicholson a cerut la un moment dat suspendarea negocierilor pentru că țările occidentale la momentul respectiv doreau să găseascu un țap ispășitor pentru decizia lor de a nu avansa în negocierile cu Turcia. Pentru a nu spune acest lucru în mod direct Turciei raționamentul era de a construi un bulgăre mai mare de aderare pentru o viitoare extindere, așa cum fuseseră cele zece țări înaintea noastră și să creeze un grup mai larg, în felul acesta oferindu-i-se o explicație Turciei pentru blocajul din acel moment.

Ar fi fost extrem de periculos dacă nu am fi închis acel ciclu pentru că dacă s-ar fi întâmplat așa cum cereau unii dintre cei care astăzi se felicită pentru cei zece ani de la semnarea tratatului și care la momentul 2004 cereau amânarea încheierii negocierilor pe capitole noi am fi intrat în logica în care a intrat Croația. Probabil că, în cel mai bun caz, am fi reușit să intrăm în Uniunea Europeană acum un an sau doi, cu toate consecințele situației geografice, într-o bătălie pentru sfere de influență mult mai puternică. Noi, dincolo de nemulțumirile interne pe care poate unii le avem, suntem sub o umbrelă de securitate, una dublă până la urmă (NATO și UE), ceea ce este extrem de important. Repet, dacă nu finalizam negocierile atunci se schimba Comisia.

Romano Prodi și Günter Verheugen au sprijinit finalizarea capitolelor de negociere

Știți bine că a venit Comisia Barroso și cu Olli Rehn în componența sa și cu o reacție mult mai dură față de extindere. Ar trebui să mulțumim Comisiei condusă de Romano Prodi și domnului comisar pentru extindere Günter Verheugen care ne-au sprijinit în finalizarea capitolelor de negociere. Este adevărat că cu presiuni și eforturi extraordinare din partea noastră, dar era un moment pe care dacă îl pierdeam, probabil am fi pierdut câțiva ani și bineînțeles, foarte multe dintre elementele de siguranță strategică și multe dintre eventualele avantaje economice, pe care din păcate nu am putut să le obținem în totalitate pentru că perioada 2005-2007, în opinia mea, nu a fost folosită suficient de bine cu pregătirea infrastructurii umane și a condițiilor de preluare a celor 30 de miliarde de euro care ne reveneau în bugetul UE.

Absorbția fondurilor europene, un eșec

Despre eșecurile în folosirea fondurilor europene, dup aderare, Adrian Năstase are o viziune proprie. Acesta spune că "unul dintre motive a fost faptul că în perioada 2005-2007 nu am dat o mare atenție pregătirii și trimiterii la Bruxelles a celor câteva sute de funcționari pe care noi aveam dreptul să îi integrăm în zona de comandă, conducere, coordonare de acolo. Pe de altă parte, proiectul pe care eu îl pornisem pentru pregătirea euroconsilierilor, ceea ce însemna un grup important de funcționari publici plătiți mai bine dar care să funcționeze nu numai în ministere ci și în prefecturi și la marile primării din țară care să ajute la scrierea proiectelor care să aducă fondurile europene în zonele respective".

"În perioada respectivă guvernul României a fost format din mai multe partide, fără o anumită coerență a guvernării, în opinia mea. Au fost numeroase ținte interne legate de reașezarea puterii și pe de altă parte lipsa de dialog între premier și președinte au creat această atmosferă în care problematica europeană nu a apărut decât la nivel formal", a mai declarat Adrian Năstase.