Agricultura românească a revenit acolo unde era în cărțile de istorie

Astfel, conform prognozelor de recoltă făcute periodic prin intermediul aşa-numitelor „crop tours“, analize în teren a den­sităţi, dimensiunii şi stării plantelor sau a umidităţii solului, dar şi cu ajutorul analizelor pe baza datelor furnizate de sateliţi, specialiștii din domeniu estimează că recolta de grâu din acest an va fi una foarte bună.

Mai exact, conform acestor estimări, productivitatea medie la grâu va fi de 3,9 tone/hectar. Cifra ar putea să nu spună foarte multe, analizată independent. Însă, dacă punem această estimare alături de productivitatea medie care s-a înregistrat anul trecut la grâu, rezultă o creștere de 13 procente.

Astfel, în baza acestor estimări, România ar urma să înregistreze o producție de aproximativ 8,3 milioane de tone de grâu, stabilind astfel un nou record după sezonul trecut, când, de asemenea, cantitatea recoltată a reprezentat o performanță istorică pentru agricultura de la noi. Ca urmare, conform unui raport dat publicității la sfârșitul lunii mai de traderul Toepfer, liderul local al comerţului cu cereale şi seminţe oleaginoase, România va rămâne pe cea de-a cincea poziţie în topul celor mai mari producători de grâu din UE, dar va reduce cu o pătrime distanţa faţă de Polonia, ocupanta locului al patrulea.

Desigur, toate aceste date trebuie analizate cu o oarecare reținere, dat fiind că discutăm încă despre estimări. Însă, în măsura în care la momentul recoltării nu vor exista ploi abundente sau temperaturi excesive, sunt mari șanse ca prognozele să devină realitate.

Cât privește cauzele care au generat productivitatea ridicată la cultura de grâu, o explicație simplistă ar fi aceea că ea se datorează condițiilor meteo favorabile din toamna anului trecut, respectiv din această primăvară. Totuși, dincolo de contribuția indiscutabilă a vremii, trebuie luat în calcul și efectul pozitiv pe care l-au avut măsurile de sprijinire a agricultorilor.

Fără acordarea în avans a subvențiilor, fără sprijinul acordat pentru achiziționarea motorinei, sau pentru irigații, este probabil că România ar fi înregistrat în 2014 și în anul precedent, recolte bune, ca urmare condițiilor meteorologice excelente. Dar faptul că discutăm despre o majorare record a cantităților recoltate este un efect direct al politicilor cabinetului, care au făcut din agricultură un domeniu cu adevărat prioritar.

Iar rezultatul s-a văzut anul trecut în contribuția substanțială pe care producția agricolă și-a adus-o la creșterea economică. Exclu­zând impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, ceea ce ar fi însemnat o cifră apropiată de avansul din 2012, de doar 2,2%.

Urmare a producției agricole excelente de anul trecut, România a reușit însă să depășească și cele mai optimiste prognoze de majorare a PIB și există toate șansele ca performanța să se repete și în 2014.