ANALIZĂ. Datoria publică scade în ritm accelerat

În ultima perioadă, atenția analiștilor economici s-a concentrat în mod firesc asupra evoluțiilor pozitive înregistrate de economia românească. S-a comentat îndelung despre cauzele creșterii economice solide înregistrate de România, despre majorarea constantă a producției industriale, despre creșterea exporturilor, sau despre semnele de reviriment ale consumului intern. În toată această avalanșă de analize, a fost însă aproape ignorată evoluția datoriei publice a României, care a cunoscut în ultima perioadă o reducere semnificativă.

Primul element care merită remarcat în acest domeniu este faptul că, după creșterea exponențială a datoriei publice din perioada crizei economice, nevoia de împrumuturi a României s-a redus semnificativ în ultimii doi ani. Desigur, statul român încă se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar. Dar sumele sunt din ce în ce mai mici, în contextul în care economia românească este pe deplin stabilizată și s-au făcut eforturi considerabile pentru ca banii publici să fie cheltuiți cât mai judicios.

De asemenea, o altă categorie de împrumuturi vizează asigurarea unui buffer în cazul unor evoluții negative neașteptate ale economiei globale, așa cum este situația cu actualul acord stand-by încheiat cu FMI. Dar, chiar și în acest caz, vorbim despre bani aflați la dispoziție, iar nu despre fonduri trase efectiv.

Cel de-a doilea element care influențează reducerea datoriei publice a României este credibilitatea tot mai ridicată a economiei românești. Faptul că, pe fondul evoluțiilor pozitive consolidate înregistrate în ultimii doi ani de zile de economia românească,toate agențiile de rating plasează România în categoria țărilor cu recomandată investițiilor cu perspectivă stabilă transmite un semnal pozitiv piețelor financiare internaționale.

Ca urmare, încrederea piețelor financiare interne și internaționale în România a cunoscut o majorare tot mai puternică. S-a ajuns astfel ca țara noastră să se împrumute la dobânzi din ce în ce mai mici pentru acoperirea nevoilor bugetului general consolidat.

Consecința acestor evoluții este că datoria publică a României a cunoscut o evoluție descendentă tot mai accentuată. La 31 martie, spre exemplu, datoria externă pe termen mediu și lung se ridica la 75,308 miliarde euro, ceea ce reprezintă o scădere de 2,1% față de 31 decembrie anul trecut. De asemenea, rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a fost 34,5% în perioada ianuarie - martie 2014, comparativ cu 41,9% în anul 2013. Gradul de acoperire la 31 martie 2014 s-a menținut la nivelul înregistrat la 31 decembrie 2013, respectiv 7 luni de importuri de bunuri si servicii.

Aceași evoluție descrescătoare se înregistrează și în ceea ce privește datoria pe termen scurt a României, care se situa la 31 martie 2014 la nivelul de 17,93 miliarde euro (19,2% din totalul datoriei externe). Discutăm astfel despre o datire externă pe termen scurt în scadere cu 6,4% față de 31 decembrie 2013.

Consecința acestor evoluții este că România se eliberează încet-încet de povara datoriei externe, atât pentru prezent cât și pentru viitor. Iar ca urmare, tot mai multe resurse pot fi direcționate pentru investiții și pentru susținerea politicilor sociale.