Apa de pe Pământ provine de pe asteroizi şi nu de pe comete

'Tragem concluzia că apa terestră a fost mai probabil adusă de asteroizi decât de comete', a afirmat la o conferinţă de presă Kathrin Altwegg de la Universitatea din Berna (Elveţia), autorul principal al studiului publicat miercuri în revista americană Science şi menţionat joi de AFP.

Cu ajutorul unui spectrometru, cercetătorii au stabilit că semnătura atomică a moleculelor de apă prelevate în apropierea cometei Ciurimov este foarte diferită de cea a apei de pe Pământ. Oamenii de ştiinţă măsoară proporţia între deuteriu, izotop al hidrogenului, şi hidrogen (care formează apa în combinaţie cu oxigenul).

'Proporţia de deuteriu în raport cu hidrogenul (în moleculele de apă de pe cometa Ciurimov - n.r.) este probabil cea mai ridicată din toate corpurile sistemului solar', fiind de trei ori mai mare decât cea a apei de pe Terra, a adăugat Altwegg. Astfel, proporţia deuteriu/hidrogen este cu 30-120% superioară celei din moleculele de apă de pe cometa Halley, care aparţine totuşi aceleiaşi familii de comete (numite 'a lui Jupiter'), formate în centura Kuiper (centura de materie primordială ce înconjoară sistemul solar, extinzându-se de la orbita planetei Neptun până mult în afara sistemului solar).

Un raport deuteriu/hidrogen ridicat 'înseamnă că Ciurimov s-a format la temperatură foarte joasă, probabil la începuturile sistemului solar, acum 4,6 miliarde de ani, a spus cercetătoarea. În schimb, apa găsită pe asteroizi prezintă un raport deuteriu/hidrogen mai mic, mai apropiat de cel al apei terestre.

Cometele sunt bogate în apă, lucru care nu este valabil şi în cazul asteroizilor, unii fiind complet lipsiţi de lichidul absolut necesar vieţii. Până în prezent au fost însă inventariaţi mai mulţi asteroizi (650.000) decât comete (4.000), declară pentru AFP Francis Rocard, şeful programului Rosetta de la Centrul naţional de studii spaţiale. 'După părerea mea, rezultatul cercetărilor efectuate cu sonda Rosetta nu dă peste cap lucrurile, dar le face ceva mai complexe decât credeam, întărind în acelaşi timp ipoteza asteroizilor' ca sursă a apei terestre.

Kathrin Altwegg a explicat că valorile variabile ale proporţiei deuteriu/hidrogen în aceeaşi familie de comete ar putea arăta origini diferite ale corpurilor cereşti. Cercetătorii arată că apa în formă gazoasă provenită din magma vulcanică la puţin timp după formarea Pământului a fost împrăştiată prin uriaşe impacturi cu alte obiecte (printre care şi cel în urma căruia a apărut Luna). Această apă primitivă ar fi dispărut, planeta beneficiind din nou de apă datorită bombardării intense mai ales cu asteroizi, acum 3,9 miliarde de ani, se arată în studiul menţionat.

În afară de originea apei terestre, obiectivul principal al misiunii Rosetta este de a determina compoziţia nucleului cometei 67/P Ciurimov-Gherasimenko, adaugă Francis Rocard. 'Nu se ştie deocamdată din ce este alcătuită cometa. Credem că este vorba despre o materie organică', spune el. 'Robotul Philae a forat din păcate în vid şi trebuie să aşteptăm primăvara pentru ca el să îşi reîncarce bateriile şi să îşi ducă la capăt misiunea întreruptă pe 15 noiembrie' - prelevarea de eşantioane din nucleu pentru a-i analiza compoziţia, a amintit cercetătorul.

Cometele, cele mai primitive corpuri din sistemul solar, bogate în carbon, ar fi putut aduce molecule pe Pământ, contribuind astfel la apariţia vieţii, apreciază oamenii de ştiinţă. Carbonul este piatra de temelie a vieţii, încheie ei.