Când are guvernul dreptul să dea ordonanţă de urgenţă pentru modificarea alegerilor locale

UPDATE. Curtea Constituţională are deja decizii în privinţa interpretării articolului 115, alineat 6, din Constituţie, articol care face trimitere la dreptul guvernului de a emite sau nu ordonanţe de urgenţă care "să afecteze" drepturile electorale ale cetăţenilor (cazul modificării legii alegerilor locale). Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, s-a referit miercuri la acest articol, când a fost întrebat de dreptul de a modifica legea electorală cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.

Într-adevăr, Curtea s-a pronunţat în privinţa art. 115 din Constituţie. O astfel de decizie este citată într-un material publicat de magistratul Benke Karoly, formator la Institutul Naţional al Magistraturii, cu tema "Dezvoltări recente în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României în privinţa limitelor de care este ţinut Guvernul în adoptarea ordonanţelor de urgenţă".

Constituţia interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţă dacă "afectează", printre altele, drepturile electorale ale cetăţenilor. Deci miza constă în interpretarea verbului "a afecta". Potrivit deciziilor Curţii, "a afecta" nu este interpretat prin "a interzice", ci prin "a avea consecinţe". Permisiunea sau interzicerea sunt corelate cu conotaţiile pozitive sau negative ale modificării drepturlilor electorale.

"Prin Decizia nr. 1189 din 6 noiembrie 2008, Curtea a statuat că „interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin”. Astfel, noţiunea de „a afecta” drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cuprinsă în textul art. 115 alin. (6) din Constituţie, se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”. O atare interpretare vizează şi prevederea constituţională referitoare la interdicţia afectării prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă a instituţiilor fundamentale ale statului", a scris magistratul Benke Karoly în referatul său.

Deci, în măsura în care o ordonanţă de urgenţă pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi ar "afecta pozitiv" drepturile electorale, dacă ar fi în interesul electoratului, această ordonanţă nu ar fi anulată de Curtea Constituţională. Rămâne întrebarea dacă o astfel de prevedere ar putea fi interpretată ca fiind în folosul electoratului de către judecătorii CCR.

Organizarea alegerilor într-un tur de scrutin sau mai multe este o opțiune politică, iar Legea Fundamentală nu se referă la acest aspect, ci spune că alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte, a declarat, miercuri, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

"Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opțiune politică. Constituția nu spune că alegerile trebuie să se facă într-un tur sau două tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice și corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească", a subliniat Zegrean.

Despre faptul că ar fi nedemocratic din partea unui Guvern tehnocrat să reglementeze acest aspect printr-o ordonanță de urgență, șeful CCR a subliniat că, din câte cunoaște, în România s-a adoptat vreo 1.000 de OUG. "Înseamnă că suntem total nedemocratici nu?", a adăugat el.

Referindu-se la jurisprudența Curții prin care ar fi statuat că unele acte normative nu ar fi în regulă să se modifice prin OUG, Zegrean a subliniat că nu a spus acest lucru niciodată. "Am spus că trebuie să se respecte Constituția atunci când se adoptă OUG", a punctat el.

Potrivit acestuia, Constituția nu prevede că nu se poate modifica o lege a alegerilor cu un an înainte.

"Nu spune nici asta Constituția. Voi citiți alte constituții, am impresia. (...) Cine poate stabili dacă cu șase luni e democratic și cu cinci luni nu e democratic. Democrația nu se măsoară nici în luni, nici în zile. Democrația se măsoară în lucruri bine făcute, în lucruri făcute cu scaun la cap. Sigur, Comisia de la Veneția a spus că este o recomandare care spune că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerile sau, mă rog, un termen mai scurt și noi am preluat aceasta și am scris și noi în decizii. De nenumărate ori am scris asta, dar până ieri nu a văzut nimeni că am scris asta în decizii", a explicat șeful CCR.

El a admis că se pot face modificări cu mai puțin un an înainte, dacă nu sunt afectate anumite drepturi.

"Dacă se fac modificări bune, nu rele. Nu știu care ar fi o modificare bună. Eu mă gândesc când spun asta dacă apar defecte în lege, sunt probleme care se contrazic, care se bat în cap sau nu iese ceva cu buletinele. Nu pot să vă spun azi care e modificare bună. Noi am dat o decizie mai demult, cu câțiva ani în urmă, în care am spus ce înseamnă afectare, am vorbit despre art. 115 din Constituție, în care am explicat ce înseamnă când poate sau nu poate să afaceteze drepturi fundamentale sau drepturi electorale", a mai spus el.

Articolul citat de Zegrean prevede, la alineatul 6, că ordonanţele de urgenţă emise de guvern nu pot afecta dreturile electorale ale cetăţenilor.

CONSTITUŢIE, Articolul 115

Delegarea legislativă

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

Citeşte şi: Liberalii vor OUG pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin

Propunerea de modificare a legii alegerilor locale prin ordonanţă de urgenţă a venit de la PNL. Copreşedintele Alina Gorghiu a motivat că este o "dorinţă a societăţii civile" expusă după tragedia Colectiv şi că premierul Dacian Cioloş nu ar trebui să se împotrivească.

„Una dintre revendicările concrete este revenirea la un scrutin bazat pe două tururi de scrutin. Singura variantă realistă pentru a putea face această schimbare este adoptarea acestei prevederi printr-o ordonanţă de urgenţă. Am ajuns la concluzia că trebuie să-i propunem primului ministru Cioloş că trebuie să ia în considerare solicitările pe care societatea civilă le-a avut. Nu cred că părerea politicienilor este relevantă în acest subiect, cred că părerea societăţii civile din România este mai mult decat relevantă”, a spus Alina Gorghiu.

Dacian Cioloş a contrazis-o însă pe Alina Gorghiu, spunând că nu este treaba unui guvern independent să se implice într-o problemă politică.

"Este o decizie politică, mai ales că este vorba de alegeri. Este o lege pe care Parlamentul a votat-o. (...) Eu, în Guvernul pe care îl conduc — este un Guvern independent—, care nu este implicat politic, și nu cred că este democratic să modifice un Guvern prin OUG o lege politică", a spus Cioloș.

Citeşte şi: Dacian Cioloş, despre alegerea primarilor: Nu cred că este democratic să modifice guvernul prin OUG o lege politică