Băsescu are nostalgia statului poliţienesc
Din foarte multe puncte de vedere, Daniel Morar reprezintă exemplul perfect de om pe care Traian Băsescu l-a avansat în mod nejustificat, prin plasarea acestuia în fruntea procurorilor anticorupţie şeful statului sporindu-şi influenţa în raport cu justiţia din România.
În ultima vreme, strategia de comunicare a lui Traian Băsescu s-a rezumat la declaraţii politice făcute de la înălţimea pupitrului de la Cotroceni şi la participări în diverese emisiuni în care moderatorii nu fac altceva decât să îi adreseze întrebări comode. În această categorie s-a încadrat şi ediţia de miercuri a Adevărului live, unde au fost discutate o serie întreagă de subiecte, de la politica externă şi până la recentele anchete ale DNA.
Referindu-se la decizia premierului de a-şi muta o parte din activitate în sediul MApN, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că “dacă Ponta voia să fie sigur că nu îl ascultă nimeni, mai bine se ducea într-o peşteră”. Referindu-se la episodul înregistrărilor ambientale realizate de procurori în biroul premierului de la Palatul Victoria şi prezentate de procurori în dosarul lui Adrian Duicu, preşedintele readuce în discuţie un subiect extrem de sensibil pentru domnia sa. Dacă respectivele înregistrări au fost făcute în biroul premierului atunci fie vorbim despre o încălcare gravă a securităţii dintr-o instituţie de stat importantă, fie despre un demers ilicit al oamenilor din servicii loiali Cotroceniului.
De asemenea, declaraţia lui Traian Băsescu legată de ascultările din cazul Duicu trebuie privită şi în legătură cu răspunsul dat de şeful statului atunci când a fost întrebat despre cum ar trebui să fie viitorul preşedinte. După ce a discutat despre ce calităţi ar trebui să aibă cel care îl va înlocui, şeful statului a concluzionat că fostul procuror-şef al DNA Daniel Morar "se încadreaza în portretul robot pe care l-am facut".
Din foarte multe puncte de vedere, actualul judecător de la CCR reprezintă exemplul perfect de om pe care Traian Băsescu l-a avansat în mod nejustificat, prin plasarea acestuia în fruntea procurorilor anticorupţie şeful statului sporindu-şi influenţa în raport cu justiţia din România. Tot Daniel Morar a stat la baza acelei interpretări a Constituţiei prin care preşedintele României se bucură pe durata mandatului de acea superimunitate care a împiedicat, printre altele, cercetarea plângerii penale depuse săptămâna trecută pe numele său de mai mulţi parlamentari.
Cazul lui Morar nu este însă singular, încă din primele luni de mandat, Traian Băsescu îngrijindu-se de numirea anumitor oameni în fruntea serviciilor secrete şi parchetelor, reuşind relativ rapid să îşi subordoneze aceste două pârghii importante ale puterii. De atunci, preşedintele s-a folosit în mod constant de cele două tipuri de instituţii, utilizând informaţiile la care are acces şi procurorii pe care îi controlează împotriva adversarilor săi politici. Astfel, declaraţiile făcute de Traian Băsescu la Adevărul live nu reprezintă decât o recunoaştere a modelului pe care l-a perpetuat în ultimii zece ani, model care seamănă cu manieră în care funcţionează un regim totalitar.
Orice stat poliţienesc se bazează pe două elemente principale, şi anume folosirea serviciilor secrete ca organe de poliţie politică şi controlul exercitat de puterea executivă asupra tribunalelor şi procurorilor. Din acest punct de vedere, Traian Băsescu ar trebui să fie ultima persoană care vorbeşte despre depăşirea moştenirii comuniste, din moment ce chiar domnia sa a cultivat un sistem ce seamănă izbitor de mult cu fostul regim din România.