Basescu bate in retragere pe toate fronturile

Este prea frumos să fie adevărat? Băsescu este blând şi împăciuitor. Este vorba doar de o mişcare de PR care vine să schimbe imaginea de semănător de vânt şi culegător de furtună pe care Băsescu şi-a creat-o în 10 ani de mandat, sau doar o întâmplare de moment?

Momentul de ieri, când Băsescu a avut o scurtă cuvântare după învestirea noilor miniştri ne-a arătat un preşedinte, pe care, dacă nu l-am cunoaşte, s-ar putea chiar să ne placă.

Băsescu a renunţat la mesajele şovine pe care nu de puţine ori le-a avut la adresa ungurilor.

Băsescu - duminică 2 martie: „Mi-e teamă să nu existe un document secret între UDMR și Victor Ponta.”; “îi bagă Voiculescu și la Antena 3, îl spală și pe Kelemen și o să devină foarte buni politicienii maghiari”.

Băsescu - miercuri 5 martie: “Salut revenirea la guvernare a UDMR-ului, vechi aliat şi un aliat de nădejde atunci când te-ai înţeles cu ei, vă pot spune din proprie experienţă".

Băsescu a promovat stabilitatea şi a negat orice criză politică sau guvernamentală şi în acelaşi timp a fost suspect de prietenos la adresa premierului Victor Ponta.

Băsescu - duminică 2 martie: „Avem o criză de oameni lipsiţi de responsabilitate şi maturitate.”

Băsescu – miercuri 5 martie: “România are un Guvern, nu avem o criză guvernamentală”; „Mă impresionează numărul mare de miniştri tineri. Şi eu am încercat, cu unii am reuşit, cu alţii nu. Cert este că tinereţea aduce şi mai multă fantezie, dacă vreţi, în exerciţiul guvernamental, ceea ce, cred eu, este foarte bine ” ne spunea un emoţionat Traian Băsescu aflat în faţa noii forumule guvernamentale a lui Victor Ponta.

Aproape că nu îţi vine să crezi ce disponibilitate a avut preşedintele faţă de un Guvern condus de un prim ministru pe care era deja o obişnuinţă să încerce să-l denigreze şi să-l atace.

Băsescu continuă să şocheze publicul anunţând blajin faptul că a semnat Memorandumul pentru semnarea Scrisorii cu Fondul Monetar Internaţional şi nu s-a oprit aici, chiar a lăudat activitatea Guvernului USL:

„Dacă veţi citi programul cu atenţie, veţi vedea că pentru fiecare dintre dvs. (miniştri - n.r.) este foarte mult de făcut. Ce-i drept, cea mai mare parte a precondiţiilor sunt deja îndeplinite.”

Băsescu se retrage pe foarte multe dimensiuni. Schimbările bruşte de atitudine sunt suspecte şi ne îndeamnă la a ne pune câteva întrebări evidente, dintre care, cea mai importantă este: de ce?

Preşedintele a plusat foarte mult în ultimul timp. Blocarea iniţiativelor guvernamentale, punerea de semne de întrebare asupra validităţii Guvernului şi a primului ministru, ameninţări voalate cu băgarea României în criză. Toate aceşti paşi au arătat un preşedinte avid după putere, după capacitate decizională, după luptă politică până la urmă. Preşedintele nici măcar nu se mai ascunde că el este arhitectul şi liderul de facto al micului PMP.

Reacţia internaţională la paşii pe care preşedintele i-a făcut în ultimul timp, cel mai probabil a determinat o nuanţare a poziţiei acestuia faţă de funcţia pe care o ocupă. Nu a fost frumos să vedem că se poate şi aşa? Se poate ca preşedintele României să aibă o atitudine constructivă faţă de administraţia publică centrală, se poate ca preşedintele României Băsescu, chiar să susţină activitatea guvernamentală şi să fie un factor de echilibru în sistemul public, aşa cum scrie şi la Constituţie.

Nu putem să nu legăm atitudinea normală a preşedintelui (da, a ajuns să ne mire normalitatea) de instabilitatea regională cauzată de criza din Crimeea. Este greu de crezut că există un alt factor motivant pentru preşedinte, un factor suficient de puternic care să determine o auto-reevaluare atât de vizibilă pentru Băsescu, cum este presiunea externă din UE sau SUA sau din ambele direcţii.

Devine clar ca lumina zilei că Băsescu patina împotriva curentului şi că susţinerea parlamentară pe care Ponta a obţinut-o îi dă dreptate tânărului premier. Indiferent de motivele care au stat la baza deciziilor preşedintelui de a da înapoi, ceea ce este important este că avem un Guvern învestit în deplinătatea puterii decizionale.