Băsescu spune stop isteriei naționaliste și face bine

Dincolo de pasul înapoi pe care președintele l-a făcut în problema învestirii noilor miniștri și a anunțului legat de semnarea memorandumului încheiat de cabinet cu Fondul Monetar Internațional, ziua de ieri a mai adus încă o repliere importantă a șefului statului, în chestiunea cooptării la guvernare a UDMR.

În timpul discursului pe care l-a susținut la ceremonia de învestire desfășurată la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a salutat intrarea Uniunii în coaliția care sprijină cabinetul condus de Victor Ponta. "Salut revenirea la guvernare a UDMR-ului, vechi aliat şi un aliat de nădejde atunci când te-ai înţeles cu ei, vă pot spune din proprie experienţă", a spus președintele, miercuri seară.

Afirmația vine în contradicție cu declarațiile făcute de șeful statului acum câteva zile când, într-o emisiune difuzată de către ProTV, avertiza asupra pericolului ca pretențiile UDMR pentru sprijinirea cabinetului condus de Victor Ponta să depășească limitele constituționale.

Mai mult, ulterior, pentru a pune presiune asupra lui Victor Ponta și a justifica refuzul învestirii noilor miniștri, în ciuda votului acordat de către Parlament, Traian Băsescu cerea ca acordul cu UDMR să fie inclus în programul de guvernare. ”Trebuie trecute şi obligaţiile cu privire la pavilion, la steagul secuiesc, şi obligaţiile cu privire la Universitatea de la Târgu-Mureş (facultate în limbă maghiară, n.r.)”, cerea Traian Băsescu, deși din acordul făcut public de către premier rezulta clar că în înțelegerea cu UDMR nu figura nicio prevedere referitoare la steagul secuiesc. Altfel spus, acum câteva zile, șeful statului voia cu musai să ne convingă că prin intrarea la guvernare a UDMR, PSD, PC și UNPR validează pretențiile autonomiste ale Uniunii vizavi de Ardeal.

De atunci încoace însă, Traian Băsescu și-a schimbat poziția la 180 de grade, abandonând complet retorica naționalistă grosieră. Și, cu siguranță, la fel ca în cazul învestirii miniștrilor, această ”răzgândeală” nu a fost făcută de bunăvoie și nici pentru că între timp, președintele s-ar fi convins că în acordul incriminat nu era nimic care să pună în pericol intergritatea și unitatea teritorială a României.

În realitate, semnalul de deschidere față de UDMR este o continuare a replierii la care Traian Băsescu a fost forțat de patrtenerii internaționali ai României. Cu o Ucraină în fierbere, ultimul lucru pe care Uniunea Europeană și NATO ar fi vrut să îl vadă era o criză politică și instituțională prelungită la București și reaprinderea unor tensiuni interetnice între români și maghiari în Ardeal.

Ca urmare, Traian Băsescu a fost făcut să înțeleagă pe canale diplomatice că trebuie să renunțe să mai blocheze instalarea cabientului Ponta III și să renunțe la retorica naționalistă, iar președintele s-a conformat întru totul miercuri seară, foarte probabil fiindcă dorea să evite ca la summitul UE de la Bruxelles să fie tratat din nou ca un paria de către liderii europeni.