Băsescu – speriat de noile Coduri?

Din arsenalul prezidenţial nu au lipsit aproape niciodată retrimiterea spre Parlament a actelor legislative pe care trebuie să le promulge, sesizările la Curtea Constituţională sau apelul la aliaţii externi pe care încă îi mai are.

Subiectul de săptămâna trecută a fost reprezentat de intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală. Şi de această dată, Traian Băsescu şi-a făcut numărul, în ciuda faptului că ambele acte legislative au fost elaborate de guvernul Boc şi promulgate la vreme respectivă fără nicio problemă de către şeful statului. Acompaniat de Orchestra DNA, Băsescu a cântat aria sa preferată, cea a eficienţei şi independenţei funcţionării justiţiei, şi a explicat românilor de ce nu e bine să intre în vigoare actele normative elaborate chiar de trepăduşii săi din guvernele Boc.

Şi totuşi, dacă ne uităm mai cu atenţie putem observa că dincolo de încercarea de a mai bloca o reformă pe cale să fie dusă la bun sfârșit de actuala putere, în cazul noului Cod Penal miza lui Traian Băsescu este una extrem de personală. De pe urma unei modificări mai puţin discutate în spaţiul public, şeful statului şi-ar putea pierde imunitatea de care se bucură în raport cu justiţia din România.

Pentru cei care nu îşi mai aduc aminte, prin 2005, Daniel Morar, la vremea aceea şef al DNA, a extins, interpretând dispoziţiile Constituţiei într-o manieră partizană, protecţia penală de care Traian Băsescu se bucură, creând o superimunitate pentru preşedintele României. Astfel, şeful statului nu putea fi cercetat pe durata mandatului pentru nicio faptă penală săvârşită atât înainte cât şi după ce a devenit preşedinte al României. Însă, noul Cod de Procedură Penală explică foarte clar condiţiile în care şeful statului poate fi cercetat pentru fapte penale, eliminând de facto teza elaborată de Daniel Morar şi preluată de Parchetul General.

Astfel, se deschid porţile pentru redeschiderea unor dosare celebre precum casa din Mihăileanu sau Flota, dar şi pentru cercetarea faptelor de natură penală din afacerea Nana. Desigur, până la terminarea mandatului nu se poate începe urmărirea penală îndreptată împotriva lui Traian Băsescu, dar până atunci procurorii au dreptul de a cerceta faptele de natură penală, atât timp cât respectă prevederile din Constituţie legate de imunitatea politică de care se bucură înalţii demnitari ai statului. Cu alte cuvinte, preşedintele României va putea fi anchetat ca orice cetăţean român, atâta timp cât nu este vine vorba de reţinerea lui sau de percheziţii la reşedinţa sa.

Probabil că atunci când a semnat decretul de promulgare a noului Cod de Procedură Penală, Traian Băsecu nu s-a gândit că astfel îşi distruge scutul de care se bucura până atunci. Prorogările succesive i-au asigurat liniştea şefului statului, dar începând cu ziua de sâmbătă Traian Băsescu este egal în ochii justiţiei cu orice alt român. Cum oare ar fi putut Traian Băsescu să renunţe singur la un asemenea avantaj, mai ales dacă avem în vedere afacerile oneroase pe care le-a desfăşurat de-a lungul timpului?