Continuă veştile bune pentru România

Pentru USL, 2013 a avut o importanţă deosebită, din moment ce a reprezentat primul an în care Uniunea a condus România de la început şi până la sfârşit, fiind liberă să îşi implementeze programul de guvernare.

Rezultatele pe care actualul cabinet le-a obţinut anul trecut se reflectă deja pozitiv prin prisma raportărilor pe care Institutul Naţional de Statistică le-a făcut în legătură cu evoluţiile economice din România. O parte dintre aceste informaţii au început să apară încă de la finalul anului trecut, dar abia acum putem avea o imagine panoramică a evoluţiei economiei româneşti sub conducerea USL din ultimele luni.

În primul rând, 2013 a reprezentat anul de după Revoluţie cu cea mai mică inflaţie, valoarea de 1,55% pe care acest indice l-a atins în luna decembrie fiind la ani lumină distanţă de valorile de două cifre pe care rata inflaţiei le avea în anii ’90. Desigur, pentru românul de rând faptul că economia a atins ţinta de inflaţie propusă de BNR nu reprezintă în sine o ştire importantă, cum este, de exemplu, scăderea preţului alimentelor. Astfel, 2013 a reprezentat o premieră şi prin faptul că a fost primul an de după 1989 în care preţurile bunurilor alimentare au scăzut. Acest fapt se datorează atât politicilor inteligent ţintite, care au dus la un an agricol de excepţie, cât şi reducerii TVA-ului la pâine, măsură care a fost resimţită imediat în buzunarele categoriilor sociale vulnerabile.

În acelaşi timp, o altă ştire economică este aceea că din decembrie 2012 şi până în decembrie 2013 salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,71%, valoare ce trebuie privită şi ea în legătură cu evoluţia inflaţiei. Diferenţa dintre cei doi indici arată că puterea de cumpărare a românilor a crescut în mod real, şi nu doar în termeni statistici, din moment ce aprecierea salariului mediu este de aproape o dată şi jumătate mai mare decât cea a inflaţiei.

Mai important este însă că evoluţia puterii de cumpărare s-a tradus şi la nivelul pieţei, unde în luna decembrie comerţul din zona retail a crescut cu 5,9% faţă de perioada similară din 2012. Desigur, se poate argumenta că luna decembrie este caracterizată în mod normal de o creştere a vânzărilor datorată modificării obiceiurilor de consum din perioada sărbătorilor, dar acest fapt este adevărat în cazul oricărei economii. Comparativ, la nivelul Uniunii Europene, creşterea medie pe segmentul retail în ultima lună a anului precedent a fost de 0,1%, evoluţia din România fiind depăşită doar de ce s-a întâmplat în Luxemburg şi Polonia. Cu alte cuvinte, românii au avut în termeni reali mai mulţi bani la dispoziţie şi acest lucru s-a văzut în primul rând în consum.

Creşterea sănătoasă a economiei nu se poate reflecta însă instant în buzunarele oamenilor, fiind nevoie de o perioadă în care evoluţiile economice pozitive să se vadă şi în bugetul fiecăruia. Aşa cum reiese din datele prezentate mai sus, economia României se află în prezent tocmai la începutul acestei perioade. Faptul că, prin intermediul politicilor economice, demonul inflaţiei pare învins în paralel cu majorarea veniturilor reprezintă veşti excelente şi din perspectiva consumului. Dacă această evoluţie se va vedea şi în continuare, atunci, prin intermediul creşterii cererii, putem în sfârşit să consfiinţim ieşirea din criză.