Bogdan Aurescu: Securitatea României poate fi AFECTATĂ
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spune într-un interviu acordat RFI că securitatea României poate fi afectată prin prisma conflictului din Ucraina.
Seful diplomatiei de la Bucuresti a vorbit despre situatia tensionata din Ucraina, care ar putea de asemenea sa afecteze intersele sau securitatea Romaniei. Bogdan Aurescu crede ca in aceste conditii se impune cu atat mai mult ca prezenta aliata pe teritoriul Romaniei sa se materializeze. Aspect care va fi discutat in cadrul celei de-a doua deplasari externe a ministrului, pe 2 decembrie, la ministeriala NATO de la Bruxelles.
“Nu putem să trecem cu vederea faptul că în Ucraina, în regiunea de est, are loc un conflict. Din păcate în urma protocolului si a memorandumului, care au fost încheiate în luna septembrie la Minsk, care au prevăzut şi o încetare a focului, am constatat cu toţii că această încetare a focului nu este menţinuta in totalitate, vedem în continuare că exista interferenţe în această zona din partea Rusiei. Prin urmare, constatăm că există tendinţa de a se transforma aceasta zonă din estul Ucrainei într-un conflict prelungit. Nu spun că suntem acolo. Nu spun că suntem deja in prezenta unui conflict prelungit, dar existenţa unei astfel de posibilităţi evident că nu contribuie la întărirea stabilităţii statului vecin. Iar pentru România, Ucraina este nu numai cel mai mare vecin din Est, dar reprezintă şi statulunde se găseşte o comunitate foarte importantă de români. Aproape 500. 000 de români trăiesc în Ucraina, sunt a doua minoritate naţionale ca număr în statul vecin.”, spune Bogdan Aurescu.
Am putea avea o prezenţă aliată în România
“Este vorba despre punerea în aplicare a deciziilor summitului NATO, din luna septembrie, din Marea Britanie, care după cum cunoaşteţi, evident, drept consecinţă a situaţiei din vecinatatea Romanie, din Ucraina, din regiunea Mării Negre, a decis o serie de măsuri. Printre aceste măsuri se numără planul de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a Alianţei Readiness Action Plan care conţine atât măsuri de asigurare sau reasigurare, cât şi măsuri de adaptare a Alianţei la noul context de securitate. Printre aceste măsuri de adaptare, pentru că măsurile de asigurare sunt cele pe care le cunoaşteţi, prezenţă aliata cu avioane de supraveghere AWACS, exercitii care se fac impreuna cu statele aliate si cu, evident, statele din flancul estic, inclusiv România, prezenta navală crescută în Marea Neagră. Deci pe lângă aceste măsuri de reasigurare, măsurile de adaptare presupun crearea unei forţe de reactie rapidă, aşa numita very high readiness joint task force, pe de o parte. Iar pe de altă parte, stabilirea unei prezenţe permanente sau pe bază rotaţională, evident, în statele din flancul estic, inclusiv din România. Adică prezenţa unor structuri de tip comandă şi control aliat în statele din flancul estic. Acest proces de implementare a deciziilor summitului, inclusiv in ceea ce priveste Readiness Action Plan) este în curs. Momentul de săptămâna viitoare, 2 decembrie, ministeriala NATO de externe va fi un moment foarte bun pentru a verifica stadiul aplicării acestor decizii. Sigur că procesul de implementare va continua, există un alt reper important şi anume reuniunea ministerială NATO a miniştrilor apărării din februarie 2015, unde se va putea evalua cu şi mai mare certitudine gradul de implementare a acestor decizii. Dar este important să vedem împreună cu toate statele aliate în ce măsură am progresat de la momentul la care s-au adoptat la summit aceste hotărâri.”
Vom avea o prezenţă continuă a NATO
“Nu este vorba despre baze in sine…sigur cand spunem cuvantul baza, imaginea este cea clasica de baza cu o prezenta consistenta, cu structuri amplasate…avem in vedere o combinatie de masuri care se refera la cresterea capacitatii de reactie a Aliantei….pe de o parte e vorba de o forta de reactive rapida si pe de alta parte de elemente de sprijin care vor fi amplasate in statele din flacul estic al aliantei si care impreuna vor forma aceasta capacitate de reactive rapida a NATO. Prin urmare nu este vorba de baze in sine ci de prezenta pe baza rotationala , dar o prezenta continua in statele din flancul estic, inclusiv in Romania.”