Boom-ul eolienelor a încetinit. Anul acesta se vor ridica mai puţine mori decât s-a estimat
România va avea în jur de 2.400 de MW instalaţi în eolian, la sfârşitul anului 2013, estimările fiind în scădere, de la peste 3.000 de MW, cât s-a prevăzut iniţial, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Române de Energie Eoliană, Ionel David, într-o dezbatere de profil.
'Până în 2012, în trei ani, România ajunsese la 1.905 MW instalaţi în eolian, practic în trei ani, pentru că în 2009 nu aveam decât 14 MW. Aproape 1.000 de MW au fost instalaţi în 2012, cam o turbină pe zi, calendaristic vorbind. Conform calculelor pe care ni le făcusem, anul acesta ar fi trebuit să avem peste 3.000 de MW. Probabil că ne vom închide undeva la 2.400 de MW, ceea ce reprezintă un progres de circa 500 de MW, care, totuşi, nu este mic, datorat în mod exclusiv contractelor semnate anterior lui 1 ianuarie 2013, când a devenit evident că Guvernul intenţiona să schimbe dramatic legea regenerabilelor', a spus David.
Potrivit acestuia, în domeniul energiei eoliene, potenţialul României este imens. 'Doar în Scoţia România poate fi replicabilă din punct de vedere al condiţiilor de producţie în domeniul eolian, având 7,2 metri/secundă viteza vântului anuală în Dobrogea şi cu o densitate a populaţiei foarte scăzută, ceea ce face ca numărul de turbine să fie foarte mare', a precizat acesta.
Preşedintele AREE a estimat că 9% din producţia de energie electrică a României provine în prezent din surse eoliene, iar în 2014 probabil că se va ajunge sau se va depăşi uşor 10%. De asemenea, el a făcut referire la faptul că investiţiile în domeniul regenerabilelor atrase de România s-au ridicat la patru miliarde de euro, fiind cel mai mare proiect după Revoluţie.
Referitor la Ordonanţa de Urgenţă 57 referitoare la energia regenerabilă, David a arătat că actul normativ doreşte 'stoparea entuziasmului investiţional în viitor'.
Alte elemente negative identificate de AREE sunt amânarea unui număr de certificate verzi, negarantarea preţului pe care acestea le vor avea atunci când vor fi repuse pe piaţă şi lipsa unor elemente de identificare clară a acestor certificate verzi, astfel încât ele să existe ca ''asset-uri' pentru contabilitate şi pentru bănci.
Un alt factor care va diminua din predictibilitate este monitorizarea care nu se va mai realiza anual, ci semestrial. 'Deci, când îţi faci un business, nu vei şti care este numărul de certificate verzi pe care îl iei pentru că perioada de modificare este mai frecventă, punerea în practică a elementelor găsite la monitorizare nu se mai aplică la 1 ianuarie 2014, ci la 90 de zile după ce monitorizarea este gata', a explicat acesta.
Un alt element este faptul că marii consumatori industriali solicită să fie scutiţi de o parte a certificatelor verzi, dar şi obligativitatea impusă ANRE de a încheia contracte anuale cu producătorii de energie regenerabilă, fapt care nu este prevăzut de legislaţia în vigoare. 'Toate aceste elemente au indus o stare de angoasă profundă în rândul investitorilor', a subliniat Ionel David.
Ionel David a făcut referire şi la ţintele pe care România trebuie să le îndeplinească anual în domeniul regenerabilelor, precizând că acestea nu vor fi atinse anul acesta şi nici în 2014. 'Cota obligatorie este de 14% energie regenerabilă cu schemă de promovare, iar la anul va fi 15%. Anul acesta vom fi la 11,5% conform estimărilor pe care le avem, incluzând şi celelalte surse - fotovoltaicul, biomasa şi microhidro, deci nu ne atingem ţinta. Anul viitor vom avea 11,9%', a încheiat Ionel David.