Cât pierde PNL cu ieşirea de la guvernare

În ciuda încercărilor lui Crin Antonescu de a salva aparenţele, decizia de a scoate PNL de la guvernare este ca şi luată. O confirmă mesajele din weekend-ul recent încheiat transmise de preşedintele liberal atât în emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV, cât şi în cadrul alegerilor pentru conducerea PNL Hunedoara. Astfel, liderul liberal s-a asigurat că întreţine vrajba din USL, plusând cu ultimatumuri şi ameninţări ca şi cum cele de până acum nu erau de ajuns.

„Mai devreme sau mai târziu, Klaus Iohannis va ajunge premier, iar Ponta poate să se menţină la putere cel mult până în toamnă”. „Nu numai că-l văd, dar uite aşa, din emisiunea asta de aici, îi şi transmit domnului Ponta un mesaj foarte simplu: să accepte ceea ce e dreptul nostru şi ceea ce-i spre binele domniei sale, să-l aibă pe dl Klaus Iohannis vicepremier decât, mai devreme sau mai târziu, Klaus Iohannis să devină premier. Evident, în locul domniei sale. Pentru că domnul Ponta face acum o alegere nu pentru o săptămână, pentru două, pentru trei. Domnul Ponta poate cel mult să se menţină la putere până în toamnă – în cel mai bun caz pentru domnia sa – dar în condiţiile în care a rupt USL, n-are cum să mai imagineze că poate rămâne premier după toamnă, decât cu un preşedinte pe care-l pune domnia sa”, a plusat Crin Antonescu adresându-i-se, indirect, lui Victor Ponta.

La acest punct, se cuvine o evaluare mai extinsă a efectelor pe care le-ar genera ieşirea PNL de la guvernare şi care nu pot fi reduse exclusiv la mizele prezidenţiale, aşa cum încearcă să acrediteze Crin Antonescu în poziţionările sale publice din ultimele săptămâni.

Astfel, părăsirea guvernării ar însemna pentru PNL pierderea influenţei politice. Ca partid aflat la guvernare, liberalii beneficiază de funcţii şi poziţii de prim-plan atât la centru, cât şi în teritoriu. Toate aceste “privilegii” vor fi pierdute de îndată ce Crin Antoenscu va scoate partidul de la putere. Mai grav este însă că preşedintele liberal nu oferă nimic în schimb acelor liberali care au muncit din răsputeri pentru a aduce formaţiunea la guvernare pentru ca acum să se găsească în situaţia ingrată de a se încolona în spatele unui Crin Antonescu ambiţios şi excesiv de optimist cu privire la şansele sale de a ajunge preşedintele României. Ce nu le spune liderul PNL colegilor săi de partid este ce se va întâmpla în situaţia – de altfel foarte probabilă – în care Crin Antonescu va pierde confruntarea din luna noiembrie pentru Cotroceni.

De asemenea, ieşirea de la guvernare se va contabiliza şi la capitolul financiar în plan local. PNL deţine numeroase primării care nu vor mai beneficia de alocările bugetare direcţionate de la centru. Chiar dacă practica nu este una oficială, este de notorietate că toţi aleşi locali din tabăra opoziţiei au reclamat de nenumărate ori alocările discreţionare de la centru, situaţie în care va fi antrenat cel mai probabil şi PNL.

În egală măsură, ieşirea PNL de la guvernare se va traduce într-o pierdere substanţială în plan electoral. USL a fosat constituită pentru a fi o alternativă viabilă la Traian Băsescu. Or, Crin Antonescu nu numai că dă semnalul ieşirii PNL de la guvernare, dar pare şi tot mai hotărât în a trece de cealalta parte a baricadei, alături de actualul preşedinte. Oricat şi oricum va încerca preşedintele liberal să îndulcească pastila, este evident că electoratul USL, deci inclusiv cel al PNL, nu va accepta „reevaluarea” pe care o propune brusc acelaşi Crin Antonescu.

Fără a ne feri de cuvinte, dezertarea lui Crin Antonescu va fi interpretată ca o dovadă de iresponsabilitate şi o lipsă crasă de respect faţă de românii care, în decembrie 2012, au acordat votul lor USL-ului în speranţa că vor gira o alianţă politică dispusă să le reprezinte corect interesele. Numai că liderul PNL a plasat propriul vis prezidenţial deasupra angajamentelor pe care coaliţia şi le-a asumat atât în campania electorală cât şi prin programul de guvernare.

Prin urmare, Crin Antonescu are o dublă problemă de legitimitate: faţă de membrii săi de partid cărora le cere să renunţe la funcţiile şi pârghiile de putere şi faţă de electorat care va percepe profund defavorabil gestul liderului PNL de a forţa destrămarea unei coaliţii învestită prin vot de aproximativ 70% dintre români.

Dincolo de imaginea partidului unit pe care Crin Antonescu a încercat să o promoveze în urma Biroului Politic al PNL de săptămâna trecută, realitatea este totuşi diferită. Există membri PNL care vor rămâne la guvernare în jurul PSD, chiar dacă PNL îşi va duce până la capăt demersul de a abandona barca puterii. Dacă preşedintele PNL a reuşit să pună surdină nemulţumirilor din partidul pe care îl conduce aceasta nu înseamnă nici pe departe că ele nu există. De amintit vocile unor miniştri liberali care nu au dublat mesajul ieşirii de la guvernare lansat de Crin Antonescu sau dizidenţa din partid, reprezentată în principal de gruparea din jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, care va avea noi argumente pentru a pune sub semnul întrebării direcţia pe care o imprimă partidului actualul preşedinte liberal.

Din calculul lui Crin Antonescu lipseşte însă un element fundamental – performanţa pe care o va înregistra PNL în scrutinul pentru Parlamentul European ca va avea loc în luna mai. Fiindcă oricât ar încerca liderul PNL să calibreze întreaga strategie a PNL în jurul proiectului său prezidenţial, alegerile europarlamentare vor avea o pondere deosebit de importantă în perspectiva confruntării pentru Cotroceni. Astfel, un scor sub aşteptări al PNL la europarlamentare, adică sub 20-25%, ar ridica în mod firesc semne de întrebare cu privire la capacitatea partidului de a îndeplini ambiţiile lui Crin Antonescu.

Dacă o asemenea ipoteză se va confirma, iar PNL nu va trece de 15% la alegerile europene, atunci Crin Antonescu riscă să fie debarcat înainte de a intra în competiţia pentru funcţia supremă în stat. Ceea ce, în definitiv, ar demonstra cât de neinspirat este Crin Antonescu în deciziile pe care şi le asumă, aşa cum este cazul cu ruperea USL.