Cine rezolvă dosarele „mafiei portocalii”?

Mass-media portocalie şi goarnele băsiste încearcă să inducă în spaţiul public ideea că s-au comis greşeli în guvernare doar începând din anul 2012. Abordarea este complet neconvingătoare dacă ar fi să judecăm după numărul de cazuri de corupţie din perioada guvernării PDL care nu au ajuns în faţa instanţei. Dincolo de isteria actuală legată de anchetele derulate de procurori în care sunt vizaţi lideri sociali-democraţi, nu putem ignora faptul că sunt foarte multe cazuri în care procesele nu au avansat atunci când a fost vorba de apropiaţi ai lui Traian Băsescu.

Iar acest dublu standard aplicat de instituţiile justiţiei din România nu pare a fi deloc o simplă coincidenţă. În timp ce oameni cu greutate din PSD sunt trataţi ca infractori de drept comun de către procurori şi intimidaţi, fărădelegile care i-au avut drept protagonişti pe liderii regimului Băsescu sunt ’’îngropate’’ cu bună ştiinţă de luni şi ani de zile de către magistraţi.

Lista ’’clienţilor’’ pe care justiţia ar trebui să-i ia în vizor este una lungă. Vorbim de persoane cu nume şi prenume, reprezentanţi ai regimului Băsescu care au devalizat statul român.  la ANAF (Sorin Blejnar), CNAS (Lucian Duţu), Loteria Naţională, Poşta Română, ANRMAP (Cristina Traila), Hidroelectrica (Adriean Videanu), RADET, Ministerul Sănătăţii etc.

Unul dintre cazurile cele mai sonore îl are în centru pe Adriean Videanu care a prejudiciat Hidroelectrica cu sute de milioane de euro prin acordarea unor contracte păguboase pentru stat. În prezent, ancheta bate pasul pe loc în timp ce democrat-liberalul se plimbă prin ţări exotice, bucurându-se de libertatea nemeritată. De asemenea, pe lângă prejudiciul adus companiei de energie, fostul primar al capitalei, este implicat şi în alte dosare ce au vizat favorizarea intereselor firmei Interagro, prejudicierea Oltchim sau contractele defavorabile municipalităţii bucureştene.

Un alt personaj sinistru din perioada guvernării Băsescu-Boc a fost Sorin Blejnar. Fostul preşedinte al ANAF a intermediat multe fapte de corupţie şi, în cele din urmă, a scăpat de braţul lung al legii, deşi pe numele său au fost instrumentate mai multe dosare care s-au lăsat cu neînceperea urmării penale (NUP).

Despre problemele cu legea ale Ancăi Boagiu presa a relatat în numeroase ocazii. Deşi în cazul fostului ministru al Transporturilor guvernul a sesizat autorităţile judiciare pentru alocarea ilegală a contractului pentru lucrările la autostrada Arad-Nădlac, nici până în acest moment instituţiile abilitate nu au demarat o anchetă.

Lista poate continua cu Lucian Duţă, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a fost acuzat de DNA pentru abuz în serviciu, aducând prejudicii statului de peste 150.000 de euro. În ciuda tuturor probelor existente fostul şef al CNAS nu dă încă explicaţii în faţa procurorilor.

Nici în cazul fostei şefe a Autorităţii Naţionale Române pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, justiţia nu  a adus încă lămuririle necesare. Cristina Trăilă a avut o implicare directă în suspendarea fondurilor europene destinate României, ceea ce a dus la o rată de absorbţie extrem de redusă. Mai mult, justiţia nu a anchetat-o, deşi un raport al Comisiei Europene o indica drept responsabilă pentru fraudarea a 505 milioane de euro.

Pe lângă aceste cazuri celebre vorbim de sute de sesizări depuse de Corpul de control al primului-ministru ce vizau fraude şi abuzuri ale administraţiei portocalii. Toate acestea au fost însă au fost ignorate de justiţie. Pagubele produse în regimul Băsescu au ajuns, conform anchetelor realizate de inspectorii guvernamentali, să însumeze un prejudiciu cumulat de aproape 3 miliarde de euro. Toate aceste dosare aflate în stand by pe masa magistraţilor ridică în mod legitim semne de întrebare în rândul populaţiei. Astfel există un orizont specific de aşteptare în sensul în care toţi cei care se fac răspunzători de fraudarea statului sau de afaceri ilicite să suporte rigorile legii. Ceea ce, deocamdată, nu se întâmplă.