România – pasul decisiv catre ieșirea din criză

Conform datelor semnal date publicității de Institutul Național de Statistică, avansul economiei românești a depășit în 2013 pragul psihologic de 3%. Mai precis, Institutul Național de Statistică estimează că rata de creștere economică pe 2013 s-a situat la 3,5%, fapt care așază România pe podiumul țărilor premiante din Europa.

2013 poate fi considerat un an în care economia românească a reușit să depășească chiar și cele mai optimiste așteptări ale analiștilor economici. De altminteri, pe tot parcursul anului 2013, evoluția foarte bună din domeniul economic a forțat instituțiile financiare să își revizuiască mereu în urcare prognozele de creștere. Fondul Monetar Internațional, spre exemplu, a operat pe parcursul anului trecut mai multe asemenea revizuiri, pornind de la o anticipare a unei creșteri economice moderate de 1,6% și sfârșind prin a avansa o cifră de 2,5% în luna februarie a acestui an.

Statistic, ceea ce a dat peste cap estimările specialiștilor este creșterea înregistrată în trimestrul al patrulea. Astfel, potrivit acelorlași date publicate de INS, PIB a înregistrat o crestere cu 5,2% pe seria brută și cu 5,1% pe seria ajustată sezonier în perioada octombrie-decembrie 2013, față de același trimestru din anul 2012. Pe de alta parte, raportat la trimestrul anterior, produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7%.

Pentru a vedea însă care sunt resorturile acestei creșteri este nevoie să coroborăm datele statistice furnizate de INS cu privire la creșterea economică generală, cu modul în care au performat principalele ramuri economice, precum și cu o serie de alți factori, precum evoluția din domeniul absorbției fondurilor europene.

O primă observație care trebuie făcută este că avansul economic substanțial înregistrat în cel de-al patrulea trimestru este congruent cu evoluția pozitivă înregistrată la capitolul producție industrială. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, în ultima lună a anului trecut România s-a clasat la acest capitol pe locul secund în Uniunea Europeană. Mai exact, potrivit Eurostat, producția industrială s-ar fi majorat în România cu nu mai puțin de 7 procente, rată de creștere care a fost întrecută la mustață de Portugalia (7,1%) și care se situează mult peste media din Uniunea Europeană de numai 0,9% (comparativ cu luna decembrie a anului trecut).

De asemenea, o contribuție semnificativă la avansul economic înregistrat în trimestrul al patrulea și-au adus-o exporturile. De altminteri, la acest capitol, trendul general în 2013 a fost unul pozitiv. Astfel, în 2013, față de 2012, exporturile au crescut cu 10%, de la 45,05 miliarde de euro, la 49,56 miliarde de euro. În ceea ce priveste importurile, acestea au crescut cu doar 1% din 2012 în 2013, de la 54,71 miliarde de euro, la 55,26 miliarde de euro. Balanța comercială a României a cunoscut astfel o îmbunătățire sensibilă, deficitul comercial scăzând cu 3,9 miliarde de euro față de 2012.

Și de această dată, industria este principala responsabilă pentru avansul înregistrat. România a exportat în 2013 din ce în ce mai multe produse prelucrate, atât către Uniunea Europeană cât și în afara spațiului comunitar.

De asemenea, un rol substanțial l-a jucat și agricultura. 2013 a fost fără discuție unul dintre cei mai buni ani pentru agricultura românească din perioada post-decembristă, înregistrându-se producții record la aproape toate categoriile de produse. Or, trimestrul al patrulea a coincis cu momentul la care, odată recolta strânsă, România a început să exporte masiv din producția agricolă a anului trecut.

Ajungem astfel la cea de-a doua observație pe care trebuie să o facem în legătură cu creșterea economică înregistrată în 2013. Dacă în ceea ce privește agricultura, evoluția pozitivă nu poate fi scoasă din contextul condițiilor meteorologice favorabile, în ceea ce privește producția industrială este evident că resorturile de creștere sunt legate exclusiv de politicile de stimulare implementate de către cabinetul Ponta.

Iar la acest capitol trebuie menționate nu doar ajutoarele directe oferite de către stat, sau redimensionarea schemei de ajutor pentru producătorii de energie verde, ci și factori mai generali, care au conturat un climat favorabil dezvoltării afacerilor, precum stabilitatea politică sau eforturile cabinetului de a păstra indicatorii macroeconomici în țintele asumate. Acești factori au contribuit la creșterea încrederii mediului de afaceri în economia românească și în capacitatea ei de creștere, stimulând astfel investițiile. Ca urmare, volumul investițiilor străine directe a ajuns anul trecut 2,71 miliarde euro, în creștere cu 26,8% față de 2012. Ținând cont că această cifră reprezintă maximumul ultimul patru ani, volumul ISD înregistrat în 2013 este poate cel mai puternic semnal că economia românească a reușit să recâștige încrederea investitorilor.

Aportului de capital generat de investițiile străine directe i s-a adăugat și influxul masiv de bani ieftini, de la Uniunea Europeană. Cu o rată de absorbție care a urcat de la aproape 8% în mai 2012 la peste 33% în decembrie 2013, România a reușit în sfârșit să acceseze fonduri europene substanțiale, pe fondul reașezării întregului sistem de gestiune pe baze corecte și sănătoase. Iar aceste fonduri au intrat în economie, stimulând mediul antreprenorial și consumul.

Desigur, însă că, în ceea ce privește consumul, România mai are încă multe de făcut, reașezarea consumului intern pe un trend de creștere fiind marele pariu al anilor următori, în condițiile în care nicio creștere economică solidă nu se poate baza exclusiv doar pe piețele externe. De aici și importanța pachetului de măsuri anunțat de cabinetul Ponta privind stimularea consumului unei populații care resimte încă puternic efectele austerității din perioada crizei.