Corabia găurită a președintelui se pregătește de lansarea la apă

O mișcare cel puțin este vizibilă, de la bun început și ne referim desigur la cea de evacuare prin care consilierii prezidențiali Adrian Rădulescu și Gabriel Berca părăsesc luxul Cotroceniului pentru gloria iluzorie a decesului politic întru slava și preamărirea Cezarului de ocazie care s-a deșteptat sub tichia de mărgăritar a pleșuvului Băsescu.

Ceilalți tremură pe la colțuri, ca orice slugă cu simțul răspunderii pentru conturile și interesele personale. Cei care s-au alăturat din timp își fac socotelile mentale, cât au băgat, cât a ieșit, oare a meritat efortul? Cei care s-au alăturat de curând bat din buze a pagubă: era prea frumos ca să dureze. Dar peste toți, deopotrivă, bate un vânt de deznădejde și revoltă mocnită. Decât să faci acum partid, la spartul târgului, din trei pioneze și o bucată de sfoară, nu era mai ușor să nu dai de gard relația cu Blaga? Și într-adevăr, un singur lucru l-am considera mai greu decât să lansezi și să faci să și plutească gluma sinistră a PMP, pe aceste ape învolburate electoral: să dai timpul înapoi și s-o faci cu fermitate părintească pe EBA să merite prin educație și studiu moftul acela de dregătorie europeană. Orice ar zice oricine, ultima bătălie în care ai lui Băsescu sunt zvârliți cu capul înainte ca niște kamikaze fără minte, se dă pentru acestă miză jenantă: o demoazelă fără căutare și viitor în politică, care amețită de proptelele părintești a crezut că poate sărin din cluburile de lux ale Bucureștiului direct pe scaunele plușate din Parlamentul European. De putut, s-a putut. Dar există un preș de plătit pentru tot și pentru toate.

Dosul de palmă ironic al sorții, la adresa orgoliosului Traian Băsescu, acesta este: când fumurile președintelui jucător se spulberă, rămâne doar un părinte orb, năuc și disperat.