Cât de departe merge o înțelegere Băsescu-Antonescu?
Multă vreme mesajul lui Crin Antonescu a avut o singură coordonată: Traian Băsescu este răul întruchipat în politica românească.
Nu spun că liderul liberalilor nu are drepatate, dar a repeta același lucru fără a propune nimic concret, în timp ce partenerii din USL se ocupă de o guvernare din ce în ce mai eficientă, nu este de ajutor atunci când vrei să ajungi la Cotroceni. Apoi a venit Traian Băsescu, care vorbea despre soluția Antonescu în turul doi și, brusc, șeful PNL a început să practice un limbaj dublu, căzând în capcana întinsă de preşedinte.
Apoi a venit “marțea neagră”, ziua în care, dacă dăm crezare presei portocalii, actuala majoritate și-a bătut joc de statul de drept din România. În contextul ieșirilor televizate zilnice pe care liderul de la Cotroceni le-a realizat, Antonescu a fost pus într-o situație cel puțin ciudată, mesajele acestuia devenind din ce în ce mai abigue. Nu că ar mai conta, din moment ce în calitate de președinte al Senatului a semnat deja legea prin care se modifică Codul Penal, dar asta este un detaliu care scapă de regulă electoratului.
În schimb, una din dramele politice secundare ale săptămânii este legată de reactivarea de către Traian Băsescu a temei mogulilor de presă, indiferent de ce s-ar întâmpla ținta preferată a președintelui rămânând Dan Voiculescu. Astfel, președintele ne-a explicat cum decizia lui Antonescu de a nu susține Legea amnistiei a fost în realitate un mesaj pentru Voiculescu, al cărui trust nu l-a mai susținut pe mai marele liberalilor în ultimele luni, din moment ce conservatorii s-au apropiat de PSD. Orice om normal s-ar fi așteptat la o dezmințire din partea lui Antonescu, dar în schimb discuția a fost continuată tocmai de Felix, care a comentat ironic cum Băsescu s-ar fi înțeles cu Antonescu să-l bage la închisoare.
Presupunând că Voiculescu spune adevărul, atunci Crin Antonescu ar trebui să își facă urgent băgăjelul și să părăsească nu doar USL-ul, ci și politica românească sau să ofere o explicație neinterpretabilă pentru acțiunile sale. În schimb, Antonescu a pus capac schimbului de replici. Întrebat dacă este vorba de un atac al lui Dan Voiculescu în cazul său, liderul liberalilor a încercat să facă pe deșteptul, catalogând ieșirea Varanului ca fiind "un atac de panică poate..."
În realitate, schimburile de replici dintre cei trei seamănă cu o piesă de teatru absurd, un triunghi politico-amoros în care toată lumea se teme de trădare. Declarativ, oricare dintre cei trei poate spune orice dorește, atâta timp cât este pregătit să suporte consecințele discursului utilizat. Despre modul în care Traian Băsescu și Dan Voiculescu comunică deja nu mai are rost să comentăm, din moment ce ambii nu fac decât să lanseze “șopârle”. În schimb, Crin Antonescu ratează ocazie după ocazie în care putea să demonstreze electoratului USL cui îi este loial. Pentru liderul liberalilor, imaginea a deveninit un gen de substitut pentru substanță, care în cazul său nu prea există. Poate că ar fi mai bine pentru toată lumea ca liderul PNL să lase la o parte duplicitățile și declarațiile în doi peri și să aleagă odată pentru totdeauna cu cine merge în continuare. În fond, românii care sprijină actuala putere s-au săturat de jocul dublu practicat de Antonescu și, din acest punct de vedere, șansele liberalului la Președinție scad pe zi ce trece.