Cum arată proiectul de buget pentru 2014: posturi îngheţate, salarii mai mari, bani mai mulţi la primării

Proiectul de act normativ prevede îngheţarea posturilor la firmele de stat însă dă voie acestora companii să poate aproba majorări de salarii, iar primăriile vor primi mai mulţi bani decât anul trecut numai în anumite condiţii.

Care sunt principalele puncte ale proiectului, conform documentului obţinut de Mediafax:

Creştere economică prognozată de 2,2%

Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 este de 2.298 lei.

Bugetul este construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2%.

Companiile de stat îngheaţă angajările, dar pot majora salarii

Companiile de stat nu vor putea majora nici anul viitor numărul prognozat de personal comparativ cu cel din acest an decât cu aprobarea specială a Guvernului sau a autorităţilor locale, dar vor putea creşte cheltuielile salariale, indiferent dacă au avut sau nu profit, în funcţie de inflaţia pe 2014

"Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014. Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru activitatea de exploatare pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în limita procentului mediu de creştere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bugetar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014", se arată în document.

În acelaşi timp, în anul 2014, aceste companii nu pot majora numărul prognozat de personal la finele anului faţă de cel realizat în anul 2013, cu încadrarea în cel aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli. În cazuri temeinic justificate şi numai cu aprobarea Guvernului prin memorandum sau a consiliului local, judeţean, ori Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al acestor operatori economici se pot propune creşterea numărului de personal prevăzut pentru finele anului 2014, faţă de cel realizat în anul precedent, cu încadrarea în cel aprobat, şi a cheltuielilor de natură salarială aferente, în cazul în care se justifică, din punct de vedere economic, extinderea activităţii şi a producţiei ce urmează a se realiza, precum şi majorarea cheltuielilor de natură salarială peste limitele de cheltuieli determinate, ca urmare a creşterii numărului de personal în anul 2013, cu încadrarea în cel aprobat, şi pentru care cheltuielile de natură salarială au fost aprobate pentru o fracţiune din an.

Creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat va fi corelată cu creşterea productivităţii muncii.

Guvernul alocă mai mulţi bani primarilor, dar impune terminarea lucrărilor începute

Guvernul va alimenta anul viitor bugetele locale din TVA cu peste 15,3 miliarde lei, mai mult decât fondurile alocate în acest an, dar le va impune să finanţeze cu prioritate proiecte UE şi interzice alocarea de fonduri pentru lucrări noi dacă nu sunt asigurate mai întâi proiectele în derulare.

În acest an, bugetele locale au fost alimentate cu sume defalcate din taxa adăugată în cuantum de 14,6 miliarde lei.

Pentru anul viitor, conform proiectului de buget obţinut de Mediafax, din totalul sumei alocate autorităţilor locale din TVA, 2,1 miliarde lei sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 11 miliarde lei sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 368,3 milioane lei sunt destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor, iar 1,7 miliarde lei sunt pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

"În anul 2014, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor finanţa cu prioritate acele lucrări de investiţii/activităţi noi sau în continuare, aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Se interzice finanţarea lucrărilor de investiţii noi dacă nu sunt asigurate surse de finanţare a lucrărilor de investiţii/activităţi în continuare, astfel încât să se respecte graficele de execuţie/termenele de punere în funcţiune sau datele de finalizare a proiectelor aflate în implementare", se arată în document.

Autorităţilor locale le va fi interzis şi să finanţeze obiectivele de investiţii noi dacă în portofoliul ordonatorilor de credite ai bugetelor locale există obiective de investiţii/proiecte în derulare al căror termen de punere în funcţiune/termen de implementare stabilit prin contractul/decizia/ordinul de finanţare este depăşit, până la finalizarea acestora. Excepţie fac lucrările de investiţii colaterale, care cuprind cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă, necesare punerii în funcţionare şi exploatării investiţiei directe realizate ca urmare a implementării unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea drept de deducere timp de 7 ani

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea posibilitatea să deducă timp de şapte ani sumele care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit, spre deosebire de sistemul actal, în care sumele care nu sunt deduse în anul respectiv nu mai pot fi reportate pe anii următori.

Modificarea va fi operată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă şi aplicată începând cu anul viitor.

Conform legislaiei actuale, contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă a 3 la mie din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. În cazurile în care sumele aferente sponsorizării/mecenatului nu sunt scăzute în totalitate din impozitul pe profit în anul efectuării operaţiunii, acestea nu mai pot fi însă scăzute din impozitul pe profit al anilor fiscali următori.

Guvernul va introduce însă o nouă regulă conform căreia sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi.

Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Guvernul arată că, prin instituirea acestui mecanism, se acordă dreptul de deducere, din impozitul de profit, pentru sumele aferente sponsorizării şi în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării.

Contribuţia la pensiile private obligatorii creşte la 4,5% din venitul salariatului

Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor, obţinut de Mediafax.

Nivelul contribuţiei la Pilonul II prevăzut pentru acest an, de 4%, a fost însă cu 0,5 puncte procentuale sub calendarul iniţial, după ce, în 2009, Guvernul a decis să menţină cota la 2% pe fondul crizei financiare.

Până în 2016, contribuţia ar trebui să ajungă la 6%, potrivit legislaţiei.