Cum negociază Băsescu „unitatea Dreptei”
Bursa zvonurilor nu se mai întreabă când se rupe USL. Întrebarea zilei este când se scindează PDL-ul. Trecerea lui Udrea la PMP pare a avea la acest moment un scop politic clar – forțarea ruperii PDL după ce s-a eșuat în aducerea lui Blaga și a echipei sale la masa negocierilor cu Băsescu, în termenii lui Băsescu.
Cine spune PMP spune Traian Băsescu. Lupta surdă, de proximitate între el şi Blaga nu este nici pe departe terminată. Scopul nu este în final supremaţia în opoziţie. Scopul este cum să-l ţii pe Băsescu la butoane cât mai mult. Viitorul politic al lui Traian Băsescu depinde de capacitatea acestuia de a forma sau de a dezlega alianţe. „Traiane, nici nu ştii cât de mic începi să fii” ar putea fi lozinca anti-băsiştilor de pretutindeni acum. Băsescu a ajuns să depindă de un partid balama, nu departe de esenţa partidului pe care Dan Voiculescu duşmanul de moarte al preşedintelui în conduce din penumbre. La fel de tenebros este şi PMP-ul lui Băsescu, acum reunit cu Elena şi cu o părticică din PDL.
Cei câţiva parlamentari care compun un oarece „grup parlamentar neoficial” al PMP-ului se vor înmulţi în următoarele săptămâni şi vor duce la ruperea inevitabilă a PDL-ului, în acelaşi timp Băsescu, unificatorul forţelor de dreapta, nu va face altceva decât să-şi frece mâinile şi să aştepte să vine la portiţa lui şi alţi oportunişti, recte Cristian Preda.
Nu ştiu dacă s-a observat mulţumirea lăuntrică a europarlamentarului când s-a alăturat fenomenului de continuare a băsismului în România. Dacă vă întrebaţi de ce a venit Preda la PMP după ce şi-a anunţat intrarea în F.C. ul lui Ungureanu, răspunsul este simplu: oportunism politic.
Ca el şi alţii care vor crea cel mai posibil un mic pol de putere în jurul imaginii a ceea ce Traian Băsescu a fost, dar nu mai este. Partiduleţul balama vrea să servească tare la prezidenţiale când se gândeşte că va putea să decidă, singur singurel soarta viitoarei configuraţii politice a partidului. Cine ştie, poate chiar Băsescu premier…..
Paradoxul este că Udrea şi Băsescu care în tandem s-au fălit cu eforturile lor de unificatori şi coagulanţi ai forţelor de dreapta sunt tocmai cei care distrug tot ceea ce reprezintă ce a rămas din această gintă ideologică. Poate restul partiduleţelor care inundă dreapta din opoziţie vor fi atrase şi ele de mirajul pus în scenă de Băsescu, ceea ce este sigur însă este că vor fi foarte dezamăgite de rezultatul final.
Calculele sunt simple, nici o formaţiune politică care va putea să formeze în această legislatură un Guvern nu va depinde de câţiva parlamentari rătăciţi ai PMP. PSD are un nucleu foarte greu de penetrat acum, este un partid mare care a înglobat toate elementele necesare pentru a susţine o guvernare simplă în eventualitatea ruperii USL. PNL în schimb dacă ar vrea să preia guvernarea ar avea nevoie de mult mai mulţi parlamentari decât ce poate aduna PMP-ul astăzi.
Este trist că ajungem să vorbim de parlamentari ca de vitele din hambarele yankeilor din Texas, dar până la urmă în fiecare zi ni se demonstrează încă o dată că lucrurile aşa stau. Un raport recent al IPP arată că 9% din parlamentarii din România au trecut cel puţin o dată dintr-un partid în altul, în timpul legislaturii. Dacă mergem în continuare pe logica asta ajungem la concluzia că una peste alta grupul PMP din Parlamentul României măsoară la ora aceasta maxim 15 oameni (nu ştime exact câţi suntem). Din 583 de parlamentari iată că PMP-ul are un nemeritat 2,5%. Puţin, foarte puţin.
Băsescu va rămâne negustorul sărac din piaţa Parlamentului, un negustor cu limba ascuţită ce-i drept dar cu marfă proastă şi puţină. Cine are de câştigat acum este paradoxal tocmai PDL, care a rămas descătuşat de două moşteniri foarte grele: Băsescu şi Udrea. Fiecare atac ce vine din această direcţie către democraţi îi va întări şi probabil le va mări şansele să aduca mai mulţi oameni în Parlamentul European.