Cum se transformă Isărescu în avocatul Guvernului

În orice caz semnificativ mai puţin decât în situaţia în care ar fi trebuit să gestionăm costurile unei eventuale neprelungiri a acordului (neîncrederea investitorilor, locuri de muncă mai puţine, dobânzi mai mari la împrumutiri etc). "Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări pe baza unor modele, pentru că avem aşa ceva, impactul (n.r. noile taxe şi impozite anunţate de Guvern) este limitat undeva la 0,2% şi consecinţele în lanţ sunt de asemenea limitate. Probabil că vom schimba doar balanţa riscurilor de la una echillibrată la una uşor în creştere", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Isăreascu a comentat şi progoza pentru anul viitor, apreciind că estimările de creştere economică de 2,2% sunt realiste şi prudente. De asemenea, guvernatorul BNR a mai precizat că dacă fondurile comunitare ar fi absorbite la mai mult de jumătate din cât este programat, acest lucru ar mai adauga zecimi bune la creşterea economică. Precizarea lui Isărescu nu este întâmplătoare. Ipoteza unei absorbţii foarte bune a fondurilor europene este cât se poate de realistă în condiţiile în care rata actuală a ajuns la peste 25%. Practic, România a atras fonduri europene în valoare de peste 4,9 miliarde de euro. În acest an, am solicitat Comisiei Europene rambursarea a peste 2 miliarde de euro, lucru posibil datorită măsurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor şi deblocării tuturor programelor operaţionale. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că “în perioada imediat următoare trebuie accelerat ritmul în care solicităm noi rambursări de sume Comisiei, ceea ce va fi posibil doar dacă beneficiarii implementează cât mai repede proiectele, iar instituţiile statului din sistem procesează în cel mai scut timp documentele necesare.”

Cert este că Romania a atras în perioada 1 ianuarie - 28 octombrie fonduri în valoare de circa 700 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Regional, aceasta fiind cea mai mare sumă solicitată în cadrul unui program. Alte fonduri solicitate spre rambursare au fost realizate şi prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (484 milioane de euro), precum şi prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (456 milioane de euro). Menţinerea acestui ritm înseamnă, conform analizei lui Guvernatorului Băncii Naţionale, că anul viitor am putea avea o creştere economică peste estimări, cu efecte beneficie asupra celei mai mari părţi a populaţiei.

Un alt element important al mesajului transmis de Mugur Isărescu este că România nu va fi lovită de vreun val de scumpiri. "Nu vedem deloc o avalanşă de scumpiri, scumpiri în lanţ. Acestea sunt tabu-urile noastre de 20 de ani încoace. Impactul este limitat. Erau de aşteptat unele corecţii, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri. Până la urmă Guvernul a hotărât să meargă pe ambele", a declarat Mugur Isărescu.

Faptul că exporturile şi producţia agricolă bună, doar parţial valorificată, au reprezentat motoarele principale de creştere economică oferă şi ele perspective pozitive pentru următoarea perioadă. Mai ales exporturile transmit un semnal pozitiv cu privire la activitatea industrială din România care asigură locuri de muncă şi produce suficient pentru a echilibra balanţa comercială şi a garanta un flux de capital vital înspre România.