Reducerea dobânzii cheie de către BNR vine în completarea politicilor Guvernului de stimulare a economiei

Înghesuită într-un colţ, știrea referitoare la reducerea dobânzii cheie de către Banca Naţională aproape a trecut neobservată. Deunăzi, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a hotărât micşorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4%, un minim istoric. Totodată, conducerea BNR menţine deocamdată aceeaşi linie în gestionarea lichidităţilor din sistemul bancar, astfel rămâne neschimbat nivelul ratelor la rezervele minime obligatorii (RMO), atât în lei, cât şi în valută.

Cu alte cuvinte, decizia Băncii Centrale deschide calea spre reducerea dobânzilor din piaţa bancară, dezgheţarea creditelor şi implicit stimularea mediului de afaceri. Măsurile de relaxare nu se vor opri aici, consideră guvernatorul Mugur Isărescu. Analiştii prognozează pentru anul viitor o cota de 3,75% a dobânzii cheie şi o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei de la 15%, în prezent, la 12%; pentru cele în valută cota RMO rămâne fixată la 20%. Toate cifrele indică o stabilitate a monedei naţionale şi o consolidare a macrostabilității economice, situaţie remarcată de guvernator care apreciază că o dezvoltare economică moderată, mai puţin duduită, este adecvată în cazul economiei româneşti.

Reducerea RMO pentru leu echivalează cu sporirea lichidităţilor şi a creditării. Urmând principiului de domino, specialiştii din piaţă intuiesc următorul aspect - băncile vor fi constrânse să-şi diversifice oferta, lucru benefic pentru companiile care caută infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

O analiză a ultimelor zile focusată pe politicile fiscale poate naşte, fără să greşim, următoarea concluzie, şi anume, că BNR vine în completarea politicilor Guvernului de stimulare a economiei. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) cu cinci procente, începând cu 1 iulie 2014, va avea un efect puternic de multiplicare în economie - beneficiarii fiind toate firmele din România. Intenţia guvernanţilor, primită cu ironie de o parte a presei, a fost cuprinsă negru pe alb în Memorandumul convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Specialiştii estimează că dimunarea CAS va genera o creştere mai consistenta a salariului minim şi va conduce la diminuarea fenomenului muncii la negru.

Executivul mizează pe aceeaşi strategie precum în cazul reducerii TVA la produsele de morărit şi panificaţie. Şi acum câteva luni, gurile rele susţineau că Fondul nu acceptă efortul bugetar de reducerea TVA la pâine, chestiune infirmată ulterior. În paranteză trebuie spus că există în spaţiul public un curent care înfăţişează Fondul pe post de bau-bau. Astăzi, la doar două luni de la adoptarea proiectului pilot, după pâine Guvernul vizează scăderea TVA în industria cărnii, apar primele semne încurajatoare - producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15%.