Cum stimulează Guvernul investițiile în sectorul energetic

România este una dintre puţine ţări ale Uniunii Europene care beneficiază de condiţii naturale propice dezvoltării unor proiecte hidroenergetice care să asigure necesarul de energie pentru ţara noastră sau alte state din regiune. Pentru a exploata aceast potenţial şi a stimula dezvoltarea unor investiţii în sectorul hidroenergetic, guvernul a iniţiat o ordonanţă de urgenţă care să stimuleze dezvoltarea unor astfel de proiecte. Prin intermediul actului normativ, se vor acorda o serie de scutiri de taxe pentru investitorii care decid să construiască hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.

Printre primele investiţii care vor beneficia de prevederile ordonanţei de urgenţă se numără hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti din judeţul Cluj. Viitoarea hidrocentrală pe pompaj va avea rolul de a echilibra sistemul energetic naţional astfel încât să nu se mai apeleze la unităţile de producere a curentului electric bazate pe cărbune. Totodată, unitatea de la Tarniţa-Lăpuşeşti va echilibra sistemul naţional şi în condiţiile intrării în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Unitatea din judeţul Cluj este estimată să aibă o capacitate de producţie a energiei electrice de 1.000 MW şi va costa un miliard de euro. Prin dezvoltarea acestei investiţii vor fi create aproximativ 4.000 de noi locuri de muncă.

Citeşte şi: Asociaţia pentru Energie Eoliană cere intervenţia lui Ponta în activitatea Departamentului pentru Energie

Cum construcţia hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşeşti necesită o sumă considerabilă, guvernul României a căutat investitori pentru a realiza aceast proiect. În acest sens, anul trecut, la summitul româno-chinez statul român a început discuţiile cu compania Sinohydro Corporation. Pentru a grăbi realizarea acestei investiţii, statul român a decis organizarea unei licitaţii publice şi a iniţiat procedurile pentru demararea unui studiu de fezabilitate. La capitalul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşeşti vor participa investitorii care vor fi selectaţi în urma licitaţiei, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie.

Pe lângă proiectul de la Tarniţa-Lăpuşeşti, guvernul mai are în plan şi construirea împreună cu Bulgaria a unei noi hidrocentrale la gura de vărsare a râului Olt în Dunăre. Pe lângă producerea energiei electrice, investiţia de pe Dunăre, va asigura protecţia împotriva inundaţiilor şi va avea rolul de a furniza necesarul de apă pentru irigaţii.

Citeşte şi: Victor Ponta: Pactul pentru energie, coloana vertebrală a strategiei energetice a României

În condiţiile în care se estimează că ţara noastră va produce energie electrică cu mult peste necesităţile interne, guvernul a gândit iniţierea construcţiei unor cabluri către statele din proximitate pentru a exporta acest excedent. Astfel, un prim pas a fost făcut prin deschiderea negocierilor cu Turcia pentru a demara în viitorul apropiat construcţia unui cablu submarin care să lege România de acest stat. În acest moment proiectul se află în stadiul elaborării unui studiu de fezabilitate necesar demarării licitaţiei pentru realizarea construcţiei cablului ce va avea o lungime de 400 de kilometri. Conform Transelectrica, cablul va avea o capacitate de 800 MW şi va costa 519 milioane de euro.

Trăgând linie putem constata că proiectul ordonanţei de urgenţă face parte din mixul de măsuri gândite de guvern pentru dezvoltarea sectorului energiei electrice. Demararea acestor investiţii va aduce beneficii consumatorilor industriali şi casnici care vor beneficia de preţuri mai mici la energia electrică. Pe de altă parte, prin mărirea capacităţii de producţie a energiei electrice şi prin exportarea acesteia la statele din regiune, ţara noastră îşi va dezvolta importanţa strategică regională, contribuind astfel la creşterea PIB.